Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Liliana Gabriela Conea şi Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, în Dosarul nr. 24.720/211/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.892D/2018. 2. La apelul nominal răspund, pentru autoarele excepţiei de neconstituţionalitate domnii avocaţi Alexandru Enăchescu şi Ionel Lihănceanu din Baroul Bucureşti, cu împuterniciri depuse la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. Domnul avocat Alexandru Enăchescu susţine că posibilitatea atacării încheierii de conexare doar odată cu fondul încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 şi 129, deoarece calea de atac reglementată de dispoziţiile legale criticate este una iluzorie, şi nu una efectivă. Aceasta poate fi exercitată după ce încheierea de conexare şi-a produs deja efectele, iar o eventuală admitere a căii de atac echivalează cu sancţionarea unui alt judecător decât cel care a pronunţat hotărârea nelegală, astfel încât calea de atac este nu numai una nelegală, dar este şi una inechitabilă. Aşadar, în cazul de faţă, nu este reglementată o cale de atac efectivă, aceasta neproducându-şi efectele într-o perioadă de timp rezonabilă şi nici în cadrul aceluiaşi dosar, iar prin admiterea acesteia nu este sancţionat judecătorul care a pronunţat hotărârea nelegală. 4. Domnul avocat Ionel Lihănceanu, în completare, susţine că problema care trebuie clarificată este cea a naturii juridice a încheierii pronunţate asupra excepţiei conexităţii. Reglementarea criticată o plasează în categoria încheierilor care au un caracter preparator judecăţii, deşi aceasta, în realitate, întrerupe cursul judecăţii, iar instanţa care a pronunţat-o se dezînvesteşte. În opinia sa, încheierea ar trebui să poată fi atacată imediat, la fel cum se întâmplă în cazul încheierii de suspendare, situaţie în care instanţa de control judiciar exercită un control efectiv, fiind astfel respectată garanţia constituţională a accesului liber la justiţie. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură instituite de legiuitor în temeiul mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate sunt o expresie a regulii generale cuprinse la art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia împotriva încheierilor premergătoare se poate face apel odată cu fondul, cu excepţia cazurilor când legea dispune altfel, fiind astfel asigurată soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi împiedicându-se prelungirea excesivă a procedurii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 24.720/211/2017, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Liliana Gabriela Conea şi Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei încheieri a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care instanţa a admis cererea de conexare. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă accesul liber la justiţie prin reglementarea faptului că încheierea pronunţată asupra excepţiei conexităţii poate fi atacată cu apel numai odată cu fondul. În acest mod, calea de atac poate fi exercitată după ce încheierea şi-a produs efectele, respectiv după ce atât dosarul la care se face conexarea, cât şi dosarul conexat sunt soluţionate pe fond. Prin urmare, părţile nu au acces liber la justiţie manifestat prin exercitarea unei căi de atac efective şi imediate, acest drept transformându-se într-unul teoretic şi iluzoriu. Se mai arată că reglementarea criticată încalcă şi goleşte de conţinut dreptul părţilor interesate de a exercita o cale de atac efectivă, fiind astfel încălcat şi art. 129 din Constituţie. 8. Dispoziţia legală criticată generează şi o inechitate profundă, întrucât sancţionează, în cazul admiterii apelului formulat împotriva încheierii pronunţate asupra excepţiei conexităţii, judecătorul care a soluţionat fondul dosarului la care s-a făcut conexarea, şi nu judecătorul care a pronunţat efectiv încheierea atacată. 9. Totodată, subliniază faptul că prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016 Curtea a analizat dispoziţiile art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă prin raportare la dreptul la un proces echitabil, spre deosebire de prezenta cauză, în care criticile de neconstituţionalitate sunt formulate prin raportare la art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. 10. Tribunalul Cluj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, prevederile legale criticate fiind reglementate în scopul evitării prelungirii excesive a duratei procesului. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunţa asupra excepţiei. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.“. 15. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, Curtea a reţinut, în esenţă, paragrafele 18-21, că din modul de reglementare a excepţiei conexităţii rezultă că aceasta nu pune în discuţie fondul dreptului, ci se referă la modul de desfăşurare a procesului, conexitatea fiind, astfel cum reiese din dispoziţiile alin. (1) al art. 139 din Codul de procedură civilă, o măsură de bună administrare a justiţiei, asupra căreia instanţele judecătoreşti pot aprecia în vederea evitării pronunţării unor hotărâri contradictorii. Astfel, în pofida conexării, cauzele nu îşi pierd individualitatea, ele urmând, doar, să fie soluţionate împreună, proces în cadrul căruia părţile îşi pot realiza drepturile şi pretenţiile, la fel ca în cazul în care pricinile ar fi fost judecate separat. 17. Curtea a mai reţinut că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenţei sale constituţionale conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ şi de art. 129, potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“. 18. Astfel, dispoziţiile legale referitoare la excepţia conexităţii, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunţată asupra excepţiei conexităţii poate fi atacată numai odată cu fondul reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel“, prin care se împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului şi se contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. 19. Curtea a mai reţinut că dispoziţiile procedurale referitoare la posibilitatea atacării încheierii pronunţate asupra excepţiei conexităţii nu contravin în niciun fel dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunţate asupra excepţiei conexităţii odată cu fondul se asigură o judecată fluentă şi în condiţii de celeritate, părţile putându-şi exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât şi al soluţionării căilor de atac. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 21. Pentru aceleaşi considerente, Curtea nu poate reţine nici încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Gabriela Conea şi Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, în Dosarul nr. 24.720/211/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
