Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Marian Iancu în Dosarul nr. 6.639/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 643D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că dispoziţiile criticate nu au legătură cu obiectul cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine că, prin Decizia nr. 4 din 13 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa supremă a lămurit aspectele criticate de către autorul excepţiei. Totodată, arată că, prin Decizia nr. 662 din 24 octombrie 2017, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală sunt clare şi previzibile. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 6.639/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Marian Iancu într-o cauză privind contestaţia formulată împotriva sentinţei prin care a fost soluţionată contestaţia la executare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, în situaţia în care denunţul formulat în timpul judecăţii s-a materializat după soluţionarea definitivă a cauzei, dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor sunt aplicabile pe calea contestaţiei la executare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, fiind vorba despre o cauză de micşorare a pedepsei. Arată că problema de constituţionalitate se referă la situaţia unui denunţ formulat în termen (în cursul urmăririi penale sau al judecăţii), dar valorificat de organul de urmărire penală după condamnarea definitivă a denunţătorului, respectiv la posibilitatea invocării acestuia pe calea unei contestaţii la executare formulate în baza art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. Cu alte cuvinte, deşi martorul a avut atitudinea activă impusă de art. 19 din Legea nr. 682/2002, efectul acesteia este temporizat de ritmicitatea sau de lipsa de celeritate a desfăşurării urmăririi penale. În acest caz, recunoaşterea beneficiului conferit de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 este împiedicată de o cauză externă voinţei şi conduitei persoanei care a formulat denunţul şi generează riscul existenţei unui tratament juridic diferenţiat faţă de persoana aflată într-o situaţie similară, dar ale cărei denunţ şi atitudine activă au produs efectul facilitării identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului unei infracţiuni grave, concretizat în acte şi măsuri procesuale, înainte de soluţionarea definitivă a cauzei în care este inculpată. 6. Astfel, dacă s-ar accepta punctul de vedere potrivit căruia aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 poate avea loc numai în cursul judecăţii, s-ar ajunge la o situaţie de inechitate faţă de contestator, căruia nu i se poate imputa nicio culpă faţă de faptul că dosarul alcătuit ca urmare a denunţului său a fost finalizat ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. În continuare, apreciază că aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu reprezintă o nouă individualizare a pedepsei, imposibil de realizat prin intermediul contestaţiei la executare. Instanţa de judecată va verifica numai dacă pedeapsa aplicată în concret prin hotărârea de condamnare se încadrează între limitele de pedeapsă astfel cum au fost reduse, în caz contrar pedeapsa urmând să fie coborâtă până la maximul special astfel cum a fost redus, fiind în realitate vorba despre transpunerea principiului legalităţii pedepsei în faza execuţională. 7. Susţine că una dintre consecinţele principiului legalităţii pedepsei, consacrat de dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Codul penal şi de art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, vizează faptul că eventualul surplus de pedeapsă, care nu îşi găseşte corespondent ca urmare a incidenţei în speţă a prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, nu mai are justificare legală şi, prin urmare, se impune să fie înlăturat. 8. Pe de altă parte, interpretarea contrară a prevederilor legale supuse analizei este de natură să dea naştere unor ipoteze în care persoane aflate în situaţii identice vor ajunge să beneficieze, din cauza unui aspect independent de conduita lor, de un tratament juridic diferit, ce va avea efect asupra pedepsei care urmează a fi aplicată. Or, acest tratament diferenţiat nu îşi găseşte nicio justificare rezonabilă, având în vedere că îndeplinirea celei de-a doua condiţii impuse de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, ce vizează tragerea la răspundere penală a persoanei indicate în denunţ, ţine de un element aleatoriu şi exterior voinţei denunţătorului. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul arată că, prin Decizia nr. 4 din 13 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa supremă a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit faptul că „dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, nu reprezintă o cauză de micşorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală“. Prin urmare, contestaţia la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, cum este şi cea din prezenta cauză, este inadmisibilă. Curtea Constituţională a reţinut, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 203 din 6 martie 2012 sau Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „(1) Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: (...) d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.“ 15. Autorul excepţiei susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la claritatea şi previzibilitatea legilor şi art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, anterior pronunţării încheierii de sesizare de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 4 din 13 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 2 aprilie 2020, a stabilit că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 18 aprilie 2014, nu reprezintă o cauză de micşorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. Cu alte cuvinte, aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu poate fi invocată pe calea contestaţiei la executare, întrucât aceste dispoziţii nu reglementează chestiuni ce se încadrează între cazurile prevăzute de art. 598 din Codul penal. 17. În acest context, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, sau Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 31 ianuarie 2017, paragraful 14, a statuat că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că textul criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Curtea a reţinut însă că, în măsura în care sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină soluţia de inadmisibilitate în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia, aceasta are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât instanţa de contencios constituţional îşi poate exercita controlul de constituţionalitate. 18. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, paragraful 27, a constatat că legătura cu soluţionarea cauzei a textului criticat este circumstanţiată de incidenţa dispoziţiilor criticate în pronunţarea soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii în justiţie. Cu alte cuvinte, atât timp cât dispoziţia criticată este temeiul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii formulate de petent în faţa instanţelor de drept comun, excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, aceste dispoziţii având legătură cu soluţionarea cauzei. Curtea a apreciat că această concluzie este susţinută şi de faptul că singurul efect al unei decizii de admitere pronunţate într-o astfel de speţă este acela al creării posibilităţii accederii în faţa unui judecător care va analiza pe fond cererea respectivă, fără însă ca decizia de admitere să aibă vreo influenţă asupra soluţiei dispuse de judecător, din perspectiva temeiniciei cererii. 19. Având în vedere cele anterior menţionate, Curtea constată că textul criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Marian Iancu în Dosarul nr. 6.639/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
