Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, excepţie ridicată de Antonie Ciocioc în Dosarul nr. 2.668/63/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 858D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată. Dosarul a fost amânat la primul termen de judecată din data de 11 iunie 2020, pentru refacerea procedurii de citare cu autorul excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, criticile întemeiate pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie nu se susţin, având în vedere că normele criticate sunt clare şi precise, putând fi înţelese de către destinatarii acestora. În mod similar, nu se susţin nici criticile întemeiate pe art. 47 şi 73 din Constituţie, fiind reglementată doar valoarea punctului de pensie, nu şi condiţiile de ieşire la pensie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.668/63/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018. Excepţia a fost ridicată de Antonie Ciocioc, apelant într-o cauză având ca obiect indexarea pensiei conform art. 102 din Legea nr. 263/2010. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că cei 2 indicatori prevăzuţi de art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“, au valori pozitive, nefiind aplicabile prevederile art. 102 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, „(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (2) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. (4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (2) au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie“. 7. Se încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, care instituie obligaţia ca regimul general privind protecţia socială, în care se include, potrivit acestuia, şi noţiunea de pensii, să fie reglementat prin lege organică, deoarece prevederile art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010, lege organică, au fost modificate prin ordonanţă de urgenţă, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, şi lege ordinară, respectiv Legea nr. 3/2018. Întrucât legile organice au prioritate faţă de legile ordinare, legile de aprobare a ordonanţelor de urgenţă şi faţă de ordonanţele de urgenţă, instanţa de judecată ar trebui să aplice cu prioritate art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010. 8. Autorul mai arată că, în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, se încalcă şi prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece, potrivit avizului negativ al Consiliului Economic şi Social, urgenţa nu se justifică, în condiţiile în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2018. 9. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile criticate sunt clare şi precise din punctul de vedere al rigorii normative, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor şi nu afectează dreptul constituţional la pensie. De asemenea, prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie nu sunt încălcate, deoarece măsurile criticate reglementează doar valoarea punctului de pensie, nu şi condiţiile şi modalităţile de ieşire la pensie. În sfârşit, se mai arată că Guvernul a indicat elemente care vizează interesul public general de natură să satisfacă cerinţele art. 115 alin. (4) din Constituţie. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018. Normele criticate au următorul conţinut: - Art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017: „Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi este de 1.100 lei“. Potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, anterior abrogării din 12 iulie 2019, dispusă prin Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“. – Art. 19 din Legea nr. 3/2018 prevede că: „În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei“. 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind standardele de calitate a legii, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general privind protecţia socială şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că punctul de pensie este o noţiune esenţială pentru determinarea cuantumului pensiei în sistemul public de pensii. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. 16. Curtea reţine că anumite concepte/instituţii juridice sunt greu de încadrat, în mod rigid, într-un singur domeniu, în sensul dat acestei noţiuni în art. 73 alin. (3) din Constituţie. Acesta este şi cazul reglementării valorii punctului de pensie care este, deopotrivă, încadrabil în domeniul protecţiei sociale, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituţie, se reglementează numai prin lege organică, şi al politicii bugetare a statului, pentru a cărui reglementare Constituţia nu impune condiţia adoptării unei legi organice. Prin stabilirea valorii punctului de pensie, statul acţionează deopotrivă în domeniul protecţiei sociale şi al politicii bugetare. 17. Dacă s-ar admite că Guvernul nu poate stabili prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat valoarea în anul respectiv a punctului de pensie, s-ar ajunge la concluzia, inacceptabilă, că Guvernul este privat de un instrument normativ important în formularea politicii bugetare a statului din simplul motiv că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are caracter organic. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum şi opţiunea legiuitorului ca, în funcţie de aceste resurse, să stabilească/modifice această valoare. Ca atare, valoarea punctului de pensie se încadrează deopotrivă în domeniul politicilor statului în domeniul protecţiei sociale şi al politicilor bugetare, astfel încât fixarea valorii punctului de pensie prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2018, lege cu caracter ordinar, nu este contrară art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituţie. 18. În plus, Curtea reţine că, potrivit art. 138 alin. (2) din Constituţie, „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului“. Această dispoziţie constituţională evidenţiază caracterul aparte al legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat. În primul rând, doar Guvernul este cel care poate întocmi proiectul celor două bugete naţionale. Într-adevăr, Constituţia nu doar împuterniceşte, ci instituie o veritabilă îndatorire în sarcina Guvernului de a elabora proiectele celor două proiecte de bugete. Este e prerogativă intrinsec legată de natura puterii executive din cadrul oricărui stat. În al doilea rând, Guvernul elaborează anual cele două proiecte de buget. În al treilea rând, ele se supun aprobării Parlamentului. Chiar dacă rezultatul final al procedurii îl reprezintă adoptarea a două legi fără caracter organic, întrucât nicăieri în Constituţie nu se stipulează necesitatea aprobării printr-o lege organică, atrage atenţia particularitatea semnalată de procedura aprobării. Este o procedură distinctă de procedura standard de legiferare în care fie Guvernul iniţiază proiecte de legi, fie parlamentarii ori cetăţenii iniţiază propuneri legislative, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie, conform căruia „Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative [...]“. Nicio altă dispoziţie constituţională nu predetermină cu o asemenea precizie conţinutul unei legi - bugetul naţional şi bugetul asigurărilor sociale de stat -, precum şi condiţiile de adoptare a acestora - în fiecare an se vor adopta două legi distincte având un asemenea obiect, la iniţiativa Guvernului. 19. Având, deci, în vedere şi natura particulară a legii prin care Parlamentul aprobă, anual, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea reţine că art. 19 alin. (1) din Legea nr. 3/2018 nu este contrar art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituţie. 20. În continuare, cu referire la presupusa încălcare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituţie, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: […] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială“, Curtea reţine că, aşa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care, potrivit art. 73 din Constituţie, trebuie să fie reglementate prin lege organică. 21. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate întemeiată pe prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea observă că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 se menţionează că „luând în considerare reglementările din Legea nr. 263/2010 [...] potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime“, urmează ca „valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat“. Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că, în ceea ce priveşte formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuţiile constituţionale şi toate caracteristicile sale instituţionale, cel mai îndreptăţit să orienteze şi să definească politica bugetară a statului, Curtea Constituţională va ţine seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa de urgenţă nr. 82/2017, precum şi aprecierii că reglementarea acestei situaţii nu mai putea fi amânată. Astfel, întrucât nu pot fi sesizate temeiuri evidente care să impună o intervenţie a Curţii în acest sens, se impune constatarea că prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 nu încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Antonie Ciocioc în Dosarul nr. 2.668/63/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 iulie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
