Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 291/57/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.170D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că instanţa constituţională s-a mai pronunţat asupra unor critici similare, spre exemplu, prin Decizia nr. 819 din 11 decembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 291/57/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulată împotriva unei decizii a Curţii de Apel Alba Iulia prin care a fost respins apelul formulat de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât limitează exercitarea contestaţiei în anulare numai împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de recurs. Or, în condiţiile în care hotărârile judecătoreşti pronunţate în materia restituirii dreptului de proprietate - Legea nr. 165/2013 - nu sunt susceptibile de toate gradele de jurisdicţie, fiind prevăzută doar calea de atac a apelului, şi nu şi cea a recursului, se apreciază că, în acest mod, sunt încălcate drepturile constituţionale invocate. 6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că apelul are caracter devolutiv, instanţa de apel statuând în fapt şi în drept. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii, spre exemplu, Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 503 alin. (2) pct. 3: "(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: [...] 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;" – Art. 503 alin. (3): „(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ 12. În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ 13. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispoziţiile legale criticate în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018. 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a mai examinat dispoziţiile legale criticate din perspectiva unor critici similare, spre exemplu, prin Decizia nr. 57 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 31 mai 2018, constatând constituţionalitatea acestora. Curtea a reţinut că apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. 16. Ca atare, lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie. 17. Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul. 18. Având în vedere că, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 19. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, precum şi pronunţării deciziei antereferite, Parlamentul a modificat dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în sensul dorit de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include şi art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. Acest fapt, în sine, nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenţei constante a Curţii. Constatarea, în trecut, a constituţionalităţii soluţiei legislative criticate în prezenta cauză nu poate fi înţeleasă decât în sensul că aceasta se situează în marja de apreciere a legiuitorului primar în reglementarea contestaţiei în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum şi a motivelor pentru care poate fi formulată. 20. Aşa cum a subliniat Curtea în Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, prin care a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanţa sa ori principiilor şi textelor constituţionale de referinţă. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Bělěs şi alţii împotriva Republicii Cehe, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut şi se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privinţă, de o anumită marjă de apreciere. 21. Ca atare, constatarea constituţionalităţii soluţiei legislative criticate în cauza de faţă şi care a fost înlocuită de către Parlament prin Legea nr. 310/2018 nu poate fi înţeleasă ca o statuare a faptului că această soluţie era/este singura compatibilă cu Constituţia. 22. De altfel, aceste ultime aspecte au fost reţinute şi în Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019*, nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii. * Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 291/57/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
