Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Cristian Roşoga în Dosarul nr. 4.395/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 12D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 87D/2019, nr. 305D/2019, nr. 345D/2019, nr. 347D/2019, nr. 368D/2019, nr. 386D/2019, nr. 548D/2019, nr. 1.090D/2019, nr. 1.492D/2019, nr. 1.499D/2019, nr. 1.538D/2019, nr. 1.754D/2019, nr. 1.755D/2019, nr. 1.784D/2019, nr. 1.790D/2019, nr. 1.791D/2019, nr. 2.112D/2019, nr. 2.967D/2019, nr. 2.968D/2019, nr. 3.207D/2019, nr. 3.223D/2019 şi nr. 3.311D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Alexandru Tîrziu în Dosarul nr. 4.013/30/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Marin Buţiu în Dosarul nr. 1.918/115/2018 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, de Daniel-Marian Demeter în Dosarul nr. 2.245/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Vasile Marius Costin în Dosarul nr. 2.002/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Marinel Teodorescu în Dosarul nr. 3.392/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Iuliu Bute în Dosarul nr. 1.189/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Marinel Fănel Ţuţeanu în Dosarul nr. 1.188/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Valerică Brânzilă în Dosarul nr. 2.039/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Monica Hanciuţa în Dosarul nr. 120/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Nicolae Burnar în Dosarul nr. 1.665/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Ionel Jianu în Dosarul nr. 780/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Nechita în Dosarul nr. 1.138/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Iulian Constantinescu în Dosarul nr. 1.188/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Ilie Dorohoi în Dosarul nr. 3.242/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1-3, de Daniel Zagor în Dosarul nr. 4.234/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cristian Nicolae Moroşanu în Dosarul nr. 3.285/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Sîrbu în Dosarul nr. 104/96/2019 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Remus Radu Mihăşan în Dosarul nr. 3.713/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Valentin Vilt în Dosarul nr. 3.745/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 2.837/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Daniel-Robert G. Constantin în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi de Kopornyai Toth Zoltan în Dosarul nr. 1.287/30/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal răspunde Ionel Jianu. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 87D/2019, nr. 305D/2019, nr. 345D/2019, nr. 347D/2019, nr. 368D/2019, nr. 386D/2019, nr. 548D/2019, nr. 1.090D/2019, nr. 1.492D/2019, nr. 1.499D/2019, nr. 1.538D/2019, nr. 1.754D/2019, nr. 1.755D/2019, nr. 1.784D/2019, nr. 1.790D/2019, nr. 1.791D/2019, nr. 2.112D/2019, nr. 2.967D/2019, nr. 2.968D/2019, nr. 3.207D/2019, nr. 3.223D/2019 şi nr. 3.311D/2019 la Dosarul nr. 12D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul lui Ionel Jianu, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prin dispoziţiile de lege criticate a fost plafonată pensia de serviciu, modificându-se prevederile unei legi organice, respectiv Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu a fost aprobată prin lege de către Parlament. Or, potrivit art. 53 din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor nu poate fi dispus decât prin lege, şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă care nu a fost aprobată prin lege. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 i-a fost anulat şi sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în calitate de deţinător al ordinului militar „În Serviciul Patriei“. Ca atare, în cuantumul pensiei brute, casa sectorială de pensii a luat în calcul şi acest spor, dar, în fapt, autorul excepţiei nu beneficiază de niciun procent din acest spor şi, prin urmare, se consideră nedreptăţit. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit Constituţiei, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materia legilor organice şi că, în contextul în care o modificare legislativă are impact bugetar, este prezumată situaţia extraordinară care reclamă o astfel de modalitate de reglementare. Mai arată că în Constituţie nu se face referire la garanţii privind creşterea pensiei sau garanţii privind cuantumul acesteia. De asemenea, învederează că situaţia celor care beneficiază de pensii de serviciu nu poate fi asimilată cu situaţia celor care beneficiază de pensii contributive. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.395/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Cristian Roşoga. 9. Prin Încheierea din 14 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.013/30/2018, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Tîrziu. 10. Prin Încheierea din 14 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.918/115/2018, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Marin Buţiu. 11. Prin încheierile din 6 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.245/100/2018 şi nr. 2.002/100/2018, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Daniel-Marian Demeter şi Vasile Marius Costin. 12. Prin Încheierea din 5 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.392/109/2018, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Marinel Teodorescu. 13. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.189/83/2018, Încheierea din 27 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.188/83/2018, şi Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.665/83/2018, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Iuliu Bute, Marinel Fănel Ţuţeanu şi Nicolae Burnar. 14. Prin Încheierea din 12 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.039/40/2018, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Valerică Brânzilă. 15. Prin Încheierea din 15 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 120/108/2019, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Monica Hanciuţa. 16. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 780/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ionel Jianu. 17. Prin încheierile din 30 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.138/96/2018 şi nr. 1.188/96/2018, şi Încheierea din 26 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 104/96/2019, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Mihai Nechita, Iulian Constantinescu şi Mihai Sîrbu. 18. Prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.242/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1-3 a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ilie Dorohoi. 19. Prin încheierile din 5 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.713/117/2018 şi nr. 3.745/117/2018, şi Încheierea din 12 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.234/117/2018, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Remus Radu Mihăşan, Valentin Vilt şi Daniel Zagor. 20. Prin Încheierea din 30 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.285/95/2018, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Cristian Nicolae Moroşanu. 21. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.837/63/2019, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ioana Stanca. 22. Prin Încheierea din 22 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.855/120/2019, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Daniel-Robert G. Constantin. 23. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.287/30/2019, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Kopornyai Toth Zoltan. 24. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au un impact profund negativ asupra pensiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi încalcă principiile predictibilităţii, stabilităţii şi speranţei legitime în actul de legiferare. De asemenea, încalcă principiul dreptului câştigat şi pe cel al neretroactivităţii legii, întrucât actualizarea pensiei militare de stat raportată la soldele militarilor activi este un drept câştigat, ce a operat dintotdeauna în legislaţia privind pensiile militare de stat. 25. Întrucât dispoziţiile criticate ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 vizează protecţia socială - în speţă, pensiile -, autorii excepţiei consideră că, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, această materie nu putea fi reglementată decât prin lege organică, şi nu prin ordonanţă de urgenţă. Prin urmare, dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie. Totodată, autorii excepţiei arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă fără a fi existat o situaţie extraordinară şi afectează drepturi fundamentale, aducându-se astfel atingere prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6). 26. În acelaşi timp, autorii consideră că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu respectă cerinţele care ţin de statutul României de ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene. În acest sens, arată că legislaţia privind pensiile militarilor se încadrează în Pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale, guvernate de Directiva europeană 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EEC, recunoscută şi acceptată de România în cadrul Reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2007, iar în acest temei, pensiile militarilor din ţările membre se actualizează imediat după majorarea soldelor militarilor activi şi periodic, în raport cu rata inflaţiei. 27. Totodată, autorii excepţiei consideră că militarii sunt discriminaţi în raport cu magistraţii, fiind încălcate cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2020. Militarii sunt discriminaţi şi faţă de civili, prin faptul că lor nu li se mai actualizează pensiile. Termenul „actualizare“ din conţinutul iniţial al Legii nr. 223/2015 a fost schimbat, înlocuit, dar menţinut în conţinutul art. 59, unde, de fapt, înlocuieşte termenul „indexare“, deşi sunt termeni diferiţi, iar Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ca şi Legea nr. 223/2015, face distincţie clară între aceste noţiuni. Practic, militarii nu mai au nici actualizare, nici indexare. În sfârşit, autorii excepţiei susţin că persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege criticat sunt discriminate şi în raport cu poliţiştii pensionaţi anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 28. În critica pe care o formulează, autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată şi că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut fără a se ţine cont de atenţionările din avizul Consiliului Legislativ cu privire la nerespectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţia României referitoare la nemotivarea urgenţei şi neînsoţirea proiectului de ordonanţă de avizul de oportunitate al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul şi de adresele de avizare ale ministerelor şi ale altor structuri implicate. De asemenea, nu s-a ţinut seama de avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social, în care s-a arătat că: proiectul de act normativ instituie discriminare; nu se justifică urgenţa; nu există un studiu de impact în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 69/2010 şi ale art. 33 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu se respectă principiile şi normele din legislaţia muncii (internă şi internaţională) referitoare la diferenţa dintre indexarea cu rata inflaţiei şi actualizarea pensiei în plată. 29. Autorii excepţiei arată că actualizarea are rolul important de a înlătura şi preveni pe viitor discriminările între generaţiile de militari care deţin acelaşi grad, au îndeplinit aceeaşi funcţie şi au aceeaşi vechime în serviciu. Or, adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut fără a se ţine cont de prejudiciul material viitor şi previzibil care este calculabil prin diferenţa dintre soldele de funcţie ale militarilor/poliţiştilor în activitate, majorate etapizat până în anul 2022 prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anexa nr. VI capitolul I, şi solda de funcţie prezentă, îngheţată încă din octombrie 2008, care a stat şi la baza recalculării pensiilor militare, potrivit Legii nr. 223/2015, soldă calculată după formula CIF (coeficient de funcţie) x 197,33 lei (valoarea de referinţă sectorială), potrivit Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare. 30. Autorii excepţiei mai arată că dispoziţiile de lege criticate încalcă însuşi principiul sacru al „recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei“. 31. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Harghita - Secţia civilă, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1-3, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. 32. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă consideră că nu se poate pronunţa asupra fondului excepţiei, dar apreciază că prin dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie. 33. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că exprimarea opiniei asupra excepţiei de neconstituţionalitate ar echivala cu o antepronunţare. 34. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, reţinând doar că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 35. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 36. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 37. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziţii care au următorul conţinut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins: "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare." 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 38. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principul separaţiei puterilor în stat şi la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la protecţia socială a muncii, art. 44 alin. (1)-(4) referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 118 referitor la forţele armate, art. 108 privind actele Guvernului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă. De asemenea, susţin că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituţie referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului prin raportare la dispoziţiile art. 1, 7 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 1, 14, 17 şi 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 39. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. 40. Astfel, analizând criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) şi ale art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituţie, Curtea a reţinut că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 şi modificată prin dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, respectiv ca lege organică. Dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc însă, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice, astfel că susţinerile autorilor excepţiei sunt lipsite de temei (Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23). 41. De asemenea, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale“ (Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35). 42. Răspunzând criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă privind încălcarea principiilor predictibilităţii şi stabilităţii normei juridice, ce decurg din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, precum şi susţinerilor referitoare la existenţa unui drept câştigat şi a unei speranţe legitime în ceea ce priveşte actualizarea pensiei, Curtea a reţinut că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“ (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28). Curtea a amintit că, astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate a fost instituită în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat (Decizia nr. 541 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1033 din 5 noiembrie 2020, paragraful 25). 43. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat şi că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50). 44. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la caracterul pretins discriminatoriu al dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, reţinând că militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor (Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 31). 45. Cât priveşte critica referitoare la existenţa unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii din sistemul public de pensii, supuşi reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că cele două categorii de persoane comparate se află în situaţii obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, şi prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor şi a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu, şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Prin urmare, existenţa unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 30). 46. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea, constatând că este neîntemeiată, a amintit jurisprudenţa sa în care a statuat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 31). 47. Pronunţându-se cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor de lege potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, Curtea a reţinut că acestea sunt în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, paragraful 23). 48. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia (Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 25). 49. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate ar aduce atingere prevederilor Directivei 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, Curtea a constatat că acest act normativ a fost abrogat prin art. 34 alin. (1) din Directiva 2006/54/CE din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă, nefiind aplicabil la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 32). 50. Curtea apreciază că cele statuate prin deciziile mai sus amintite răspund criticilor de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie. 51. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Roşoga în Dosarul nr. 4.395/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Alexandru Tîrziu în Dosarul nr. 4.013/30/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Marin Buţiu în Dosarul nr. 1.918/115/2018 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, de Daniel-Marian Demeter în Dosarul nr. 2.245/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Vasile Marius Costin în Dosarul nr. 2.002/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Marinel Teodorescu în Dosarul nr. 3.392/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Iuliu Bute în Dosarul nr. 1.189/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Marinel Fănel Ţuţeanu în Dosarul nr. 1.188/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Valerică Brânzilă în Dosarul nr. 2.039/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Monica Hanciuţa în Dosarul nr. 120/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Nicolae Burnar în Dosarul nr. 1.665/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Ionel Jianu în Dosarul nr. 780/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Nechita în Dosarul nr. 1.138/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Iulian Constantinescu în Dosarul nr. 1.188/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Ilie Dorohoi în Dosarul nr. 3.242/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1-3, de Daniel Zagor în Dosarul nr. 4.234/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cristian Nicolae Moroşanu în Dosarul nr. 3.285/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Sîrbu în Dosarul nr. 104/96/2019 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Remus Radu Mihăşan în Dosarul nr. 3.713/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Valentin Vilt în Dosarul nr. 3.745/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 2.837/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Daniel-Robert G. Constantin în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi de Kopornyai Toth Zoltan în Dosarul nr. 1.287/30/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Harghita - Secţia civilă, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1-3, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
