Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Sergiu Bulat în Dosarul nr. 3.104/110/2017* al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 883D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prevederile criticate, potrivit cărora indemnizaţia de instalare se acordă doar judecătorilor şi procurorilor stagiari, nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, deoarece situaţiile juridice invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt identice. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.104/110/2017*, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Sergiu Bulat - procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău - în cadrul soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect plata indemnizaţiei de instalare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 contravin prevederilor art. 16 din Constituţie, deoarece instituie un tratament juridic diferenţiat aplicabil unor situaţii juridice asemănătoare, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă. Astfel, interpretarea dată art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 prin care se înţelege că acest drept este acordat doar judecătorilor şi procurorilor stagiari, fiind excluşi judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate, adică cei definitivi, încalcă principiul egalităţii în drepturi. Se mai arată că practica unor ordonatori terţiari de credite din ţară (Tribunalul Bucureşti sau Tribunalul Timişoara) a fost aceea de a acorda indemnizaţia de instalare judecătorilor sau procurorilor definitivi, însă practica Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău este aceea de a nu recunoaşte acest drept. Or, nu există nicio justificare obiectivă şi rezonabilă pentru faptul că unii ordonatori de credite recunosc acest drept şi alţii nu. 6. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Astfel, art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, respectiv „tuturor absolvenţilor, la încadrarea în funcţiile de judecători şi procurori, adică judecătorilor stagiari“. Acest text de lege face referire doar la absolvenţi, adică la judecătorii care au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii (judecătorii stagiari), instituind, în opinia instanţei, un ajutor material pentru începerea activităţii, astfel că, raportat la raţiunea pentru care el se acordă, nu are un caracter discriminatoriu faţă de judecătorii sau procurorii care au absolvit examenul de capacitate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „Absolvenţii, la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora, imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care sunt încadraţi.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul criticat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 instituie un beneficiu pentru absolvenţi, la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora, imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu, acest beneficiu constând în acordarea unei indemnizaţii de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care sunt încadraţi. Aceasta reprezintă un beneficiu legal care se acordă absolvenţilor la încadrarea pe post, în considerarea calităţii şi situaţiei lor speciale la început de carieră. Autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că indemnizaţia de instalare nu se acordă şi judecătorilor sau procurorilor care au promovat examenul de capacitate, adică celor definitivi. 13. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a constatat că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Curtea a mai reţinut că sintagma „fără privilegii şi fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau favoare nejustificat/ nejustificată acordat/acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. 14. Aplicând aceste considerente de principiu la conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate în cauză, Curtea reţine că acestea reglementează un drept al absolvenţilor, acordat la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora, imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu, şi anume dreptul la o indemnizaţie de instalare. Textul de lege criticat a fost instituit ca un beneficiu legal care se acordă absolvenţilor la încadrarea pe post, în considerarea calităţii şi situaţiei lor speciale la început de carieră, fără a se putea aprecia că acesta conţine discriminări faţă de judecătorii sau procurorii definitivi. Având în vedere scopul urmărit de legiuitor, în reglementarea unui astfel de beneficiu, legiuitorul este liber să prevadă căror categorii de persoane li se aplică, fără ca prin aceasta să se considere că instituie discriminări între beneficiarii normei şi cei care nu beneficiază de aceasta. 15. Referitor la critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate privind practica neunitară a ordonatorilor terţiari de credite în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei de instalare, Curtea constată că această critică nu poate fi primită, deoarece vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii la cazuri concrete deduse judecăţii instanţelor judecătoreşti. Or, Curtea se poate pronunţa numai asupra conformităţii unui text de lege cu prevederile şi principiile Constituţiei, iar nu asupra interpretării şi aplicării legii, care reprezintă atribuţii ale instanţelor judecătoreşti. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sergiu Bulat în Dosarul nr. 3.104/110/2017* al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 iulie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
