Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Virgiliu Angel Popescu în Dosarul nr. 12.999/55/2020 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.391D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că instituirea prin lege a unor condiţii pentru exercitarea dreptului de a fi ales este în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii (...)“. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 500 din 23 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 12.999/55/2020, Tribunalul Arad - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Virgiliu Angel Popescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă o contestaţie electorală formulată cu privire la hotărârile emise de biroul electoral de circumscripţie comunală prin care au fost respinse candidaturile pentru funcţiile de primar şi consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Vladimirescu, cu motivarea că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, privind domiciliul pe raza unităţii administrativ-teritoriale menţionate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 reprezintă o încălcare a dreptului constituţional de a fi ales. În condiţiile în care Legea fundamentală prevede posibilitatea nerestricţionată de a fi ales, condiţionarea de a avea domiciliul (cu excluderea reşedinţei) pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este depusă candidatura pentru funcţia de primar sau consilier local reprezintă o încălcare a dreptului consacrat de art. 37 din Constituţie. Încălcarea dreptului de a fi ales reprezintă o gravă restrângere a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garantate atât de Constituţie, cât şi de tratatele internaţionale la care România este parte, de vreme ce art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului consacră, pentru fiecare cetăţean, dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa. 6. În susţinerea excepţiei, se arată că art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 prevede că cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege sau de a fi aleşi în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români. Or, autorul excepţiei arată că are reşedinţa pe raza comunei Vladimirescu, însă i-a fost respinsă cererea de a candida la funcţia de primar şi de consilier local al comunei pentru că nu are şi domiciliul pe raza acesteia. În acest fel, se produce nu doar o discriminare faţă de cetăţeanul român care, având reşedinţa (deci locuinţa stabilă) pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, este împiedicat să beneficieze de dreptul constituţional de a fi ales, în detrimentul cetăţeanului unui alt stat al Uniunii Europene, ci şi o vădită încălcare a Constituţiei înseşi, prin limitarea unui drept fundamental. Mai mult, potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, exercitarea dreptului de a alege este condiţionată, în ceea ce priveşte alegerile locale, de condiţia ca alegătorul să aibă domiciliul sau reşedinţa în raza administrativ-teritorială a localităţii în cauză. 7. Tribunalul Arad - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt constituţionale, având în vedere că dreptul autorului excepţiei de a fi ales nu este încălcat, acesta fiind ţinut însă să respecte condiţiile impuse de lege. De asemenea, dreptul de acces egal la funcţii publice, consacrat de art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, este respectat, întrucât autorul excepţiei are aceleaşi drepturi de a candida la o funcţie publică din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul cu celelalte persoane care îndeplinesc aceleaşi condiţii privind cetăţenia. Faptul că autorul excepţiei a ales să candideze într-o altă unitate administrativ-teritorială (respectiv comuna Vladimirescu) decât cea în care şi-a stabilit domiciliul (municipiul Arad), fără a îndeplini astfel condiţiile legale prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, nu poate constitui o încălcare a art. 37 din Constituţie, respectiv a art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, care au următorul cuprins: „Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.“ 12. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 37 privind dreptul de a fi ales. Din motivarea excepţiei rezultă şi invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul de acces egal la funcţiile publice. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate instituie o condiţie în privinţa dreptului de a candida pentru funcţiile publice elective la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, stabilind obligaţia candidaţilor de a avea domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie aleşi. Cadrul constituţional al dreptului de a fi ales îl constituie prevederile art. 37 din Constituţie, iar prin acte normative infraconstituţionale, legiuitorul, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică, detaliază condiţiile necesare exercitării în concret a acestui drept. De asemenea, art. 16 alin. (3) din Constituţie, la rândul său, face trimitere la „condiţiile legii“ atunci când reglementează dreptul de a ocupa funcţii şi demnităţi publice, civile sau militare. Totodată, dispoziţiile art. 37 din Constituţie trebuie coroborate cu cele ale art. 121 din Constituţie, care prevăd că autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală, sunt consiliile locale şi primarii care sunt aleşi „în condiţiile legii“. Legiuitorul are aşadar competenţa exclusivă ca, subordonându-se acestor norme cu caracter imperativ şi general, să dezvolte, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, condiţiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcţii publice elective. 14. Acestor trimiteri generice îi este subsumată inclusiv Legea nr. 115/2015, invocată în prezenta cauză. Depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, aşa încât cerinţa prevăzută de prevederile de lege criticate constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul fundamental de a fi ales. Raţiunea impunerii pentru candidaţi a obligaţiei de stabilire a domiciliului pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie aleşi are în vedere şi crearea premiselor pentru îndeplinirea concretă şi efectivă a atribuţiilor specifice pentru rezolvarea treburilor publice în comune şi oraşe. 15. În consecinţă, Curtea constată că prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu încalcă art. 37 din Constituţie şi nici art. 21 alin. (2) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul de acces egal la funcţiile publice, invocat prin prisma art. 20 din Legea fundamentală. 16. În ceea ce priveşte critica privind încălcarea principiului egalităţii în drepturi, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece soluţia legislativă cuprinsă în art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 se aplică, fără excepţii, tuturor persoanelor, cetăţeni români şi cetăţeni ai Uniunii Europene care candidează pentru ocuparea unei funcţii de ales local. 17. În acelaşi timp, susţinerea vizând instituirea unor diferenţe de tratament juridic între cetăţenii români şi cetăţenii Uniunii Europene care pot candida pentru ocuparea unei funcţii publice elective în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale este lipsită de temei, având în vedere că, potrivit art. 56 din Legea nr. 115/2015, „cetăţenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii români“. 18. De asemenea, referitor la invocarea, în susţinerea criticii de neconstituţionalitate, a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 potrivit căruia „cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi“, Curtea observă că aceste dispoziţii reprezintă norme cu caracter general privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, reglementând cu privire la dreptul de a alege şi de a fi ales, şi nu trebuie interpretate izolat, ci în ansamblul cadrului normativ din care fac parte. Astfel, în concepţia legiuitorului, condiţia referitoare la reşedinţa în România vizează exercitarea dreptului de vot şi se aplică în mod nediferenţiat, atât cetăţenilor români, cât şi cetăţenilor Uniunii Europene. 19. În final, Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 53 din Constituţie, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, de vreme ce nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, iar instituirea unei condiţii legale privind dreptul de a candida, astfel cum este reglementată prin dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, nu echivalează cu o asemenea restrângere. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Virgiliu Angel Popescu în Dosarul nr. 12.999/55/2020 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
