Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mirela Gălăţanu în Dosarul nr. 861/40/2019 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.588D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.589D/2019-2.595D/2019, având ca obiect excepţii asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 2.588D/2019, ridicate de Camelia Anda Petrov, Irina Laura Boroleanu, Daniel Asavetei, Vasilică Popovici, Elena Jaba, Maria Lazăr şi Raluca Enache în dosarele nr. 966/40/2019, nr. 971/40/2019, nr. 974/40/2019, nr. 993/40/2019, nr. 1.001/40/2019, nr. 1.020/40/2019 şi nr. 1.084/40/2019 ale Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.589D/2019-2.595D/2019 la Dosarul nr. 2.588D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece împrejurarea că angajatorul trebuia să acorde un anumit spor unei categorii de angajaţi şi nu a făcut acest lucru cu privire la toţi angajaţii nu are semnificaţia unei discriminări interzise de art. 16 din Constituţie, ci ţine de aplicarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 8. Prin sentinţele nr. 320, nr. 321, nr. 322, nr. 323, nr. 324, nr. 325 şi nr. 326 din 11 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 861/40/2019, nr. 966/40/2019, nr. 971/40/2019, nr. 974/40/2019, nr. 993/40/2019, nr. 1.001/40/2019 şi nr. 1.020/40/2019, precum şi prin Sentinţa nr. 366 din 25 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.084/40/2019, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mirela Gălăţanu, Camelia Anda Petrov, Irina Laura Boroleanu, Daniel Asavetei, Vasilică Popovici, Elena Jaba, Maria Lazăr şi Raluca Enache şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.588D/2019-2.595D/2019. 9. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în litigii având ca obiect stabilirea unor drepturi salariale, respectiv majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că norma legală conţinută în nota 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevede acordarea diferenţiată a majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii tuturor funcţionarilor publici menţionaţi. Angajatorul ar trebui să acorde majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii tuturor funcţionarilor publici, având în vedere că expresia „complexitatea muncii reprezintă“ o stare de fapt, actuală, cu caracter general, recunoscută de Legea-cadru nr. 153/2017. Cu toate acestea, modalitatea în care „au fost emise, interpretate şi puse în aplicare“ prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 este contrară art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, unii dintre funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau de sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale au beneficiat în totalitate de majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii; în schimb, cei mai mulţi dintre aceştia primesc această majorare etapizat, până în 2022. 11. În susţinerea excepţiei, autorii fac trimitere la două exemple, unul pentru funcţie de conducere şi celălalt pentru funcţie de execuţie, în care salariile de bază brute lunare din ianuarie 2019 sunt la nivelul anului 2022, şi menţionează, spre comparaţie, exemplul salariilor lor care, în ianuarie 2019, nu includeau majorarea de 15%. Mai precizează că sunt relevante şi statuările Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 12. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că, în realitate, autorii încearcă să se prevaleze de prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi că aceştia doresc să atingă nivelul maxim al grilei de salarizare din anul 2022, fiind nemulţumiţi de dispoziţiile şi de modul de aplicare a art. 38 alin. (4) din aceeaşi lege. Cu toate acestea, arată instanţa, art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie acelaşi mod de salarizare pentru toţi angajaţii aflaţi în aceeaşi situaţie. Eventualele diferenţe salariale sunt generate de alte situaţii de aplicare a unor norme salariale anterioare şi care sunt reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Dar instanţa menţionează că acestea nu fac obiectul cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, obiectul acestora vizând exclusiv modul de aplicare a art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi a art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. 13. Instanţa mai precizează că există proporţionalitate între scopul urmărit de legiuitor (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice) şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia (creşterea graduală a drepturilor salariale). De asemenea, există echilibru între interesele generale şi drepturile individuale fundamentale, întrucât se asigură încadrarea în fondurile bugetare, veniturile care nu se află la nivelul maxim din grilă cresc, iar drepturile deja câştigate de salariaţii care ajung deja la maxim sunt păstrate şi plafonate la acest nivel. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. Cu toate acestea, Curtea reţine că criticile formulate se referă exclusiv la modul de interpretare şi aplicare a art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi a dispoziţiilor notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Această concluzie se impune ca urmare a examinării naturii litigiilor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, a obiectului acestora şi, desigur, a criticilor formulate de către autori. 18. Astfel, în toate cele 8 litigii autorii excepţiei au contestat modalitatea în care Casa de Pensii Botoşani le-a calculat, prin decizii emise la nivelul anului 2019, majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii. Or, având în vedere că, în anul 2019, operante au fost dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 care au derogat, în ceea ce priveşte anul 2019, de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, şi nu aceste din urmă prevederi legale, rezultă că obiectul excepţiei nu poate fi reprezentat decât de prevederile art. 34 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, precum şi cele ale dispoziţiilor notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. 19. Mai mult decât atât, în stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, trebuie să se ţină seama de împrejurarea, deja evocată, că autorii pun în discuţie modalitatea în care Casa Judeţeană de Pensii Botoşani le-a acordat majorarea de 15% pentru complexitatea muncii prevăzută de dispoziţiile conţinute în dispoziţiile notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, Curtea Constituţională poate soluţiona aceste critici numai în măsura în care va considera că vizează dispoziţiile conţinute în nota 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, deşi, strict formal, nici autorii excepţiei şi nici instanţa judecătorească nu s-au referit, din perspectiva constituţionalităţii, la aceste prevederi legale. 20. În sfârşit, Curtea observă că prevederile care constituie obiectul excepţiei în prezent au un conţinut normativ diferit. Cu toate acestea, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă din perspectiva condiţiei prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, care impune ca dispoziţiile vizate de excepţia de neconstituţionalitate să fie în vigoare. 21. În concluzie, Curtea este învestită, în prezenta cauză, cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, şi a notei 3 la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: - Art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: "(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“.;" – Nota 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017: „Funcţionarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din instituţiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, funcţionarii publici din cadrul aparatului Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Justiţiei, precum şi funcţionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului, cu excepţia celor prevăzuţi la pct. 2, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%“. 22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu pun în discuţie decât aspecte de interpretare şi aplicare a legii şi nu de constituţionalitate a acesteia. 24. La data de 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017 prin care s-a reconfigurat grila de salarizare a personalului bugetar din România. Ţinând seama de faptul că noua lege a salarizării a propus şi modificări de optică a politicii şi a filosofiei salariale, legiuitorul a prevăzut aplicarea etapizată a conţinutului său, aplicare detaliată în prevederile art. 38. Astfel, Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevede în mod expres decât salariile la nivelul anului 2022 (în anexele sale), precum şi modul de calcul al acestora începând cu 2023. Pentru intervalul care începe la 1 iulie 2017 şi până la nivelul anului 2021 inclusiv, legiuitorul a prevăzut, în art. 38 al legii, 3 modalităţi distincte de calcul al salariilor, în funcţie de următoarele secvenţe temporale: (i) 1 iulie-31 decembrie 2017; (ii) durata anului 2018 şi (iii) intervalul 2019-2021. Ţinând seama că în anul 2022 ar urma să se acorde salariile potrivit anexelor la lege, iar începând cu anul 2023 salariile ar trebui să se acorde potrivit art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, rezultă că, în total, noua lege a salarizării a fost menită şi rămâne încă menită se fie aplicată în 5 secvenţe temporale distincte, în care cuantumul salariilor personalului bugetar va fi calculat în mod diferit. 25. Potrivit art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru fiecare an al intervalului 2019-2021 legiuitorul ar fi trebuit/ar trebui să acorde prin legea anuală a bugetului de stat creşterea salarială şi să stabilească nivelul acesteia. Cu toate acestea, în anul 2019 creşterea salarială nu a fost acordată prin legea anuală a bugetului de stat, ci potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. 26. În ceea ce priveşte anul 2020, prin art. 45 al Legii bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 6 ianuarie 2020, s-a statuat că „În aplicarea prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 [...] începând cu luna ianuarie 2020, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/3 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2019“. În sfârşit, în ceea ce priveşte aplicarea în anul 2021 a regulii instituite de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, este relevant art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.332 din 31 decembrie 2020, potrivit căruia „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 [...], în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“. 27. Având în vedere că art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 se referă exclusiv la creşterea anuală a salariilor, nu şi a sporurilor, Curtea reţine că cronologia de mai sus nu vizează, evident, şi acest din urmă element al salarizării. 28. Cu referire particulară la situaţia invocată de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că majorarea prevăzută de anexa care stabileşte salariile pentru anul 2022, în mod firesc ar fi trebuit/ar trebui să se acorde tot în anul 2022, şi nu mai devreme, aşa cum au apreciat deopotrivă autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi Casa Judeţeană de Pensii Botoşani. 29. Criticile autorilor nu vizează, în mod nemijlocit, dispoziţiile de drept primar aplicate de către Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, respectiv art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi prevederile notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Într-adevăr, cum înşişi autorii excepţiei subliniază, prevederile notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu fac nicio diferenţiere între funcţionarii publici în ceea ce priveşte acordarea majorării. De asemenea, precizarea autorilor potrivit căreia unii dintre funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale au beneficiat în totalitate de majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, în vreme ce majoritatea dintre aceştia o primesc etapizat, până în 2022, vădeşte concluzia că nemulţumirea lor vizează exclusiv modalitatea de aplicare a legislaţiei primare de către autoritatea administrativă şi nu însăşi legislaţia respectivă. 30. Criticile autorilor se rezumă, în fapt, la a imputa Casei Judeţene de Pensii Botoşani modalitatea în care a aplicat prevederile legale care acordă majorarea cu 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii. Autorii apreciază că autoritatea administrativă ar fi trebuit, într-o primă etapă, să acorde majorarea salariului de bază de 25% în conformitate cu art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi, ulterior, la salariul de bază astfel majorat să se acorde şi majorarea de 15% pentru complexitatea muncii. Majorarea ar fi trebuit, în concepţia autorilor, să se aplice începând cu anul 2019, ceea ce reprezintă simple critici ale modului în care legea relevantă ar fi trebuit să fie aplicată de către autoritatea competentă. În mod corelativ, în opinia Casei Judeţene de Pensii Botoşani, personalul al cărui salariu de bază majorat cu 25% depăşeşte grila de salarizare din 2022, precum şi personalul nou-încadrat/promovat, în condiţiile art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, beneficiază de o modalitate distinctă, mai avantajoasă, de valorificare a majorării de 15%, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare. Câtă vreme, însă, asemenea aserţiuni nu se regăsesc nemijlocit în dreptul primar, ci reprezintă dezvoltări sau interpretări ale subiectelor de drept/autorităţilor publice, Curtea Constituţională nu poate să-şi exercite atribuţiile prevăzute de Constituţie. 31. Prin urmare, ţinând seama de bogata sa jurisprudenţă, de exemplu Decizia nr. 548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie 2020, paragraful 17, potrivit căreia modul de interpretare a unor texte de lege, ca fază a procesului de aplicare a legii, intră în competenţa instanţelor de judecată, şi nu a instanţei constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a art. 34 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi dispoziţiile notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 este inadmisibilă. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, precum şi a dispoziţiilor notei 3 de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mirela Gălăţanu, Camelia Anda Petrov, Irina Laura Boroleanu, Daniel Asavetei, Vasilică Popovici, Elena Jaba, Maria Lazăr şi Raluca Enache în dosarele nr. 861/40/2019, nr. 966/40/2019, nr. 971/40/2019, nr. 974/40/2019, nr. 993/40/2019, nr. 1.001/40/2019, nr. 1.020/40/2019 şi nr. 1.084/40/2019 ale Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
