Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alina Ana Sîrcă şi Marius-Alin Brătulescu în Dosarul nr. 4.762/2/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.863D/2022. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus la dosar note scrise în legătură cu excepţia invocată, solicitând şi judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că se critică anumite aspecte care, în opinia autorilor excepţiei, ar trebui reglementate în actul normativ criticat, precum şi lipsa de acţiune a legiuitorului, care nu pune în acord legea criticată cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.762/2/2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicată de Alina Ana Sîrcă şi Marius-Alin Brătulescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţate în temeiul Legii nr. 10/2001. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actul normativ criticat nu prevede nici sancţiuni şi nici obligaţia instanţelor de judecată de aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale sau ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu precizează sancţiuni pecuniare şi compensaţii pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor - moştenitori şi nu prevede un termen rezonabil de aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale sau a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului ori un termen pentru „desfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor“. De asemenea, se susţine neconstituţionalitatea legii, deoarece nu a fost modificată şi completată în acord cu cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 31 ianuarie 2017. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorii excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, în ansamblul său. 12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalităţii în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 46 - Dreptul la moştenire. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia susţin neconstituţionalitatea Legii nr. 10/2001, în ansamblul ei, în esenţă, pentru faptul că actul normativ criticat nu prevede sancţiuni pentru autoritatea publică implicată, respectiv (Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor) chemată să soluţioneze dosarele constituite în baza Legii nr. 10/2001 şi a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, şi nici obligaţia instanţelor de judecată de a aplica deciziile Curţii Constituţionale sau ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu precizează sancţiuni pecuniare şi compensaţii pe măsura prejudiciului cauzat beneficiarilor - moştenitori şi nu prevede un termen rezonabil de aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale sau a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului ori un termen pentru „desfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor“. De asemenea, se susţine neconstituţionalitatea legii deoarece nu a fost modificată şi completată în acord cu cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017. 14. Curtea reţine că susţinerile formulate în motivarea excepţiei nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, dimpotrivă, acestea tind spre o completare a legii criticate. Or, Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 15. Astfel, motivarea excepţiei vizează, în realitate, o omisiune de reglementare, fără relevanţă constituţională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţie, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanţa constituţională a omisiunii legislative, a se vedea şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“). 16. Prin urmare, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în ansamblul său, excepţie ridicată de Alina Ana Sîrcă şi Marius-Alin Brătulescu în Dosarul nr. 4.762/2/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
