Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel-Marius Morar │- judecător │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu │- judecător │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────────┼────────────────────┤
│Daniela Ramona Mariţiu│- magistrat-asistent│
└──────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ciprian Ştefan Cihoski în Dosarul nr. 3.095/227/2015/a1* al Judecătoriei Fălticeni. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 530D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 593D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.500/121/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 593D/2016 la Dosarul nr. 530D/2016, care a fost primul înregistrat. 5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă. În acest sens arată că instanţa de contencios constituţional, prin Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 70 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 18 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.095/227/2015/a1*, Judecătoria Fălticeni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ciprian Ştefan Cihoski cu ocazia soluţionării unui proces penal. 7. Prin Încheierea din 18 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.500/121/2015, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Frunză cu ocazia soluţionării unei cauze penale. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că, deşi procedura recuzării este o procedură incidentală ce nu are caracter jurisdicţional, ci un caracter administrativ-judiciar, asupra cererii de abţinere sau recuzare a procurorului formulate în cursul judecăţii trebuie să se pronunţe un judecător, iar nu procurorul ierarhic superior. Apreciază că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 124 şi art. 126 alin. (1), prin prisma faptului că abţinerea sau recuzarea procurorului în cursul judecăţii este sustrasă controlului judecătoresc, înfăptuirea justiţiei fiind „delegată“ procurorului ierarhic superior. Totodată, autorii excepţiei susţin că soluţia legislativă criticată contravine şi dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, prin prisma exercitării de către procurorul ierarhic superior a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti. În final, se arată că dispoziţiile criticate sunt lipsite de claritate şi precizie, permiţând interpretarea arbitrară. 9. Judecătoria Fălticeni apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată că legiuitorul a înţeles să extindă conceptul de imparţialitate şi la organele judiciare care îşi desfăşoară activitatea şi în celelalte etape ale procesului penal, apreciindu-se că parţialitatea procurorului care a efectuat sau supravegheat urmărirea penală, care participă la judecata cauzei sau în procedura de cameră preliminară, poate aduce atingere principiului egalităţii armelor, drepturilor procesuale ale părţilor şi ale subiecţilor procesuali principali sau caracterului echitabil al procedurilor. 10. În continuare, instanţa apreciază că, în cursul procedurii de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, soluţionarea cererii de abţinere sau de recuzare a procurorului de către procurorul ierarhic superior, fără niciun control din partea judecătorului de cameră preliminară sau din partea preşedintelui completului de judecată, aduce atingere art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece poate exista ipoteza în care cererea de abţinere sau recuzare a procurorului să fie soluţionată în mod nelegal de către procurorul ierarhic superior, iar incompatibilitatea procurorului de şedinţă să determine nulitatea relativă a încheierii de cameră preliminară sau a hotărârii judecătoreşti, ca urmare a faptului că în aceste proceduri a participat un procuror incompatibil, iar vătămarea produsă părţilor să nu poată fi înlăturată decât prin anularea încheierii de cameră preliminară sau a hotărârii judecătoreşti şi trimiterea cauzei spre rejudecare. 11. Totodată, se arată că neconstituţionalitatea textului de lege survine şi din excluderea de la controlul judecătoresc al preşedintelui completului de judecată/instanţei sau al judecătorului de cameră preliminară a soluţionării unui incident procedural important cum este abţinerea sau recuzarea procurorului de şedinţă, cu consecinţe asupra legalităţii constituirii instanţei de judecată sau a instituţiei judecătorului de cameră preliminară. 12. Tribunalul Galaţi - Secţia penală nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Guvernul apreciază că dispoziţiile art. 70 din Codul de procedură penală reglementează instituţia recuzării procurorului într-o manieră similară prevederilor art. 53 din Codul de procedură penală anterior, ce au fost supuse controlului Curţii Constituţionale prin raportare la critici similare, constatându-se conformitatea lor cu Legea fundamentală. Astfel, Guvernul apreciază că sunt incidente cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 64 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005. În continuare, arată că, indiferent dacă un procuror a făcut sau nu obiectul unei cereri de recuzare, actele şi măsurile procesuale dispuse de acesta în cursul urmăririi penale sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, fie că este vorba despre judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului cauzei penale. De asemenea, apreciază că revine instanţelor judecătoreşti competenţa de a se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiilor dispuse de procuror. Aşadar, nu se poate susţine că dispoziţiile legale criticate l-ar împiedica pe autorul excepţiei să îşi apere în justiţie drepturile şi interesele în legătură cu obiectul cauzei sale. 15. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens arată că liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte actul de justiţie. Instituirea unei căi de atac ca modalitate de acces la justiţie implică în mod necesar asigurarea posibilităţii de a o utiliza pentru toţi cei care au un drept, un interes legitim, capacitate şi calitate procesuală. Or, art. 70 din Codul de procedură penală lipseşte de posibilitatea atacării ordonanţei prin care procurorul ierarhic superior se pronunţă asupra abţinerii sau recuzării procurorului, în faţa unei instanţe de judecată. Fiind vorba de acte şi măsuri luate de procuror în cursul procesului penal, acestea trebuie să fie supuse nu numai controlului ierarhic, în cadrul Ministerului Public, ci şi controlului din partea instanţelor judecătoreşti. De aceea, persoana nemulţumită de soluţia dată plângerii sale în cadrul Ministerului Public are dreptul, potrivit art. 21 din Constituţie, de a se adresa justiţiei, pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, iar dispoziţia alin. (2) al aceluiaşi articol din Legea fundamentală precizează că „nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept“. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 70 din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: "(1) În tot cursul procesului penal, asupra abţinerii sau recuzării procurorului se pronunţă procurorul ierarhic superior.(2) Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancţiunea inadmisibilităţii, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constată de procurorul, judecătorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare.(3) Procurorul ierarhic superior soluţionează cererea în 48 de ore.(4) Procurorul ierarhic superior se pronunţă prin ordonanţă care nu este supusă niciunei căi de atac.(5) Procurorul recuzat poate participa la soluţionarea cererii privitoare la măsura preventivă şi poate efectua acte sau dispune orice măsuri care justifică urgenţa.(6) În caz de admitere a abţinerii sau a recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menţin." 19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (1) potrivit căruia justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege şi art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 70 din Codul de procedură penală, care stabileşte că asupra cererii de recuzare a procurorului formulate în faza de judecată, în faza camerei preliminare sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se pronunţă procurorul ierarhic superior, este neconstituţională.────────── *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 625 din 26 octombrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017.────────── 21. Cu acel prilej Curtea a reţinut, în esenţă, că, pronunţându-se asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 51 şi art. 52 din Codul de procedură penală din 1968, a statuat că procedura de soluţionare a cererilor de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată, iar procedura de judecată reprezintă modalitatea concretă prin care justiţia este înfăptuită de către instanţele judecătoreşti. 22. Astfel, Curtea a apreciat că înfăptuirea justiţiei nu se realizează doar prin aplicarea acelor dispoziţii care au înrâurire asupra fondului cauzei şi care determină pronunţarea unei anumite soluţii, ci şi prin aplicarea întregului cadru procedural incident în cauza dedusă judecăţii, care comportă legături evidente cu actul de justiţie, astfel cum este şi recuzarea. Curtea a constatat că soluţionarea cererii de recuzare a procurorului în cursul judecăţii este dată de legiuitor în competenţa procurorului ierarhic superior, adică unui organ care nu face parte din puterea judecătorească şi căruia nu îi este conferit atributul înfăptuirii justiţiei, ci doar al participării la realizarea acesteia. Astfel, prin stabilirea competenţei de soluţionare a cererii de recuzare formulate în cursul judecăţii în sarcina procurorului ierarhic superior, legiuitorul reglementează un cadru al înfăptuirii justiţiei ce excedează celui configurat prin dispoziţiile Legii fundamentale, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (1). Totodată, Curtea a apreciat că procurorul ierarhic superior nu poate, fără a încălca dispoziţiile constituţionale, să soluţioneze nici cererea de recuzare a procurorului formulată în faza camerei preliminare sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, această atribuţie revenindu-i judecătorului. 23. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi reţinând că decizia Curţii Constituţionale a fost pronunţată la data de 26 octombrie 2016, iar încheierile de sesizare a instanţei de contencios constituţional în prezentele dosare sunt din 18 aprilie 2016, Curtea urmează să respingă, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Codul de procedură penală. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ciprian Ştefan Cihoski în Dosarul nr. 3.095/227/2015/a1* al Judecătoriei Fălticeni şi de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.500/121/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Fălticeni şi Tribunalului Galaţi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 februarie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
