Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Corina Băjenaru. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 264/2021 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în ansamblul ei, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 20 din lege, excepţie ridicată de Precup Radu-Daniel în Dosarul nr. 627/64/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.173D/2023. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care arată că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate. Pe fondul excepţiei, solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că procedura de adoptare a Legii nr. 264/2021 a fost neconstituţională, iar prevederile art. I pct. 20 din lege contravin prevederilor constituţionale invocate. În acest sens, arată că Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 599/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituţiile sale subordonate a fost pus de două ori în dezbatere publică, cu aceleaşi motivări. Din referatul de aprobare al Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 599/2022, care a fost contestat în faţa instanţei judecătoreşti de către autorul excepţiei, reiese că Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a contestat necesitatea modificării legii, pe motiv că nu s-ar respecta rangul din cartea funciară dacă s-ar deschide noi cărţi funciare. Astfel, imediat după punerea în dezbatere publică a ordinului de modificare a tarifelor, s-a solicitat modificarea legii în procedură de urgenţă în pofida celor statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 55 din 26 ianuarie 2021. Arată, aşadar, că nu a existat un motiv de oportunitate a adoptării actului normativ criticat, iar acesta a avut drept scop eludarea sentinţei judecătoreşti, fapt care reiese inclusiv din avizul Consiliului Economic şi Social emis în privinţa acestei legi. Se mai arată că procedura de adoptare a legii în procedură de urgenţă nu a fost justificată, iar dezbaterea legii a fost una sumară. În acest sens, arată că avizele depuse la proiectele de lege sunt consultate în mod sumar, înainte de votul în plenul Parlamentului, însă în avizul Consiliului Economic şi Social s-a atras atenţia că legea poate pune probleme de natură penală. De asemenea, legea criticată nu a prezentat un studiu de impact, în sensul că nu era clară intenţia legiuitorului de a se face înscrieri în vechile cărţi funciare, deschise conform Decretului nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în această materie. 4. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. I pct. 20 din legea criticată, se susţine că acestea intră în contradicţie cu dispoziţiile Legii nr. 7/1996, ceea ce contravine şi dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. De asemenea, prevederile legale criticate intră în contradicţie şi cu definiţia noţiunii de „imobil“ cuprinsă în Codul civil şi creează nereguli în sistemul de carte funciară, „dublând“ evidenţa imobilelor, atât prin Decretul-lege nr. 115/1938, cât şi prin Legea nr. 7/1996. În acest mod este încălcată şi Constituţia, prin neasigurarea dreptului de proprietate al unei persoane, care este garantat. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate prin raportare la normele de tehnică legislativă, invocând în acest sens cele statuate de către Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, în privinţa valorii constituţionale a normelor de tehnică legislativă. De asemenea, se apreciază că, având în vedere faptul că dispoziţiile legale criticate sunt menite doar să completeze dispoziţiile Legii nr. 7/1996, acestea nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 24/2000. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 20 din Legea nr. 264/2021, se arată că aceste prevederi legale aduc multe modificări şi reglementează multe situaţii de excepţie de la înscrierea imobilelor în cartea funciară, neinstituind un regim juridic diferit pentru situaţii similare. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, se apreciază că acestea nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Decizia nr. 1.679 din 23 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 627/64/2022/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 264/2021 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în ansamblul ei, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 20 din lege. Excepţia a fost ridicată de Precup Radu-Daniel într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 599/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituţiile sale subordonate. Curtea Constituţională a fost sesizată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia de admitere a recursului introdus împotriva încheierii prin care Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că actul normativ criticat a fost adoptat, pe de o parte, în procedură de urgenţă, fără ca aceasta să fie justificată, ceea ce contravine dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, iar, pe de altă parte, a fost adoptat fără existenţa unui studiu de impact. 8. Se mai susţine că legea criticată discriminează cetăţenii din „vechiul Ardeal“ faţă de restul cetăţenilor, dat fiind faptul că în restul ţării se face prima înregistrare cu dovedirea dreptului de proprietate cu acte valabil legale, pe când prin noua lege cetăţenii din „vechiul Ardeal“ vor fi taxaţi cu un număr nelimitat de operaţiuni deşi este tot prima înscriere în sistemul integrat de cadastru, dar „acum fără acte“. 9. Se mai susţine că este încălcat dreptul de proprietate privată, prin continuarea înscrierilor în vechile cărţi funciare, astfel încât, „în realitate, aceste imobile se pot vinde fără cadastru“. În acelaşi sens, se mai arată că, „datorită multitudinii de legi şi sisteme de guvernare, de la înfiinţarea cărţilor deschise conform Decretului-lege 115/1938, sunt multe acte ce nu au fost înscrise în aceste cărţi şi fac posibile moşteniri pe aceste imobile chiar dacă, spre exemplu, aceste imobile au fost expropriate. Se ajunge la situaţia redobândirii dreptului de proprietate, chiar dacă nu există posesia prin moşteniri, chiar dacă aceste imobile au făcut obiectul unor exproprieri“. Totodată, se susţine că „se ascund eventualele imobile furate cu sau fără acte. Este ştiut faptul că arhivele de carte funciară au fost în mod repetat mutate, unele au luat foc, că arhivele au fost mutate fără avizul Arhivelor Naţionale în anii 2010-2012 pentru scanare (...)“. 10. Se mai arată că propunerea legislativă în baza căreia a fost adoptat actul normativ criticat a fost susţinută de către conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, contrar prevederilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 55 din 26 ianuarie 2021. 11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă Legea nr. 264/2021 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1065 din 8 noiembrie 2021, în ansamblul ei, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 20 din lege, care au următorul cuprins: - Art. I pct. 20: „Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 20. La articolul 40, alineatele (2^1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2^1) În regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare, cu excepţia imobilelor care fac obiectul legilor de restituire a proprietăţilor funciare, înscrierile privitoare la imobile cuprinse în cărţile funciare deschise anterior vor continua să fie făcute în aceste cărţi, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale prezentei legi. Pentru aceste imobile, înregistrarea în planul cadastral se va realiza printr-o documentaţie cadastrală în baza căreia se va atribui număr cadastral.(3) Pentru imobilele prevăzute la alin. (2^1) se vor deschide cărţi funciare noi în baza unei documentaţii cadastrale, cu respectarea prevederilor legale aplicabile actelor, faptelor sau situaţiilor juridice ce stau la baza deschiderii acestora, în următoarele cazuri: a) înscrierea unei construcţii sau extinderea acesteia dacă a fost edificată pe două sau mai multe imobile, identificate cu număr topografic; b) alipirea sau dezlipirea, efectuată în baza consimţământului proprietarului tabular exprimat în formă autentică; în acest caz, deschiderea noii cărţi funciare pentru imobilul rezultat se va realiza fără a fi necesară deschiderea prealabilă a unei cărţi funciare pentru imobilul sau imobilele care fac obiectul alipirii sau dezlipirii; c) înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul legilor de restituire a proprietăţilor funciare sau al Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, cu modificările şi completările ulterioare, asupra întregului imobil sau asupra unei părţi care se va desprinde din acesta; d) notarea posesiei în situaţia în care nu s-au efectuat înscrieri în cartea funciară în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare; e) imobilul ce face obiectul actului sau faptului juridic supus înscrierii este format din mai multe imobile sau părţi din acestea, identificate cu număr topografic; f) imobilul este situat pe raza unei alte unităţi administrativ-teritoriale faţă de cea pe care a fost deschisă cartea funciară." 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept şi principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la securitatea juridică, art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 264/2021 are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, iar art. I pct. 20, criticat în mod punctual în prezenta cauză, se referă la reglementarea procedurii de înscriere a imobilelor, cu referire la înscrierile imobilelor cuprinse în cărţile funciare deschise în regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare, care vor continua să fie făcute în aceste cărţi. Pentru aceste imobile se vor deschide cărţi funciare noi în baza unei documentaţii cadastrale, în situaţiile limitativ enumerate în textul de lege criticat. 18. Astfel cum reiese din înscrisurile ataşate actului de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, respectiv Sentinţa nr. 12 din 27 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 627/64/2022, pe fondul cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti, reclamantul-autor al prezentei excepţii de neconstituţionalitate a solicitat anularea Ordinului directorului general al Agenţiei de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 599/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituţiile sale subordonate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 20 iunie 2022. Din analiza acestor acte administrative cu caracter normativ, respectiv Ordinul nr. 599 din 6 iunie 2022 şi Ordinul nr. 16/2019, emise de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, rezultă că acestea au ca obiect de reglementare aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituţiile sale subordonate, în sensul introducerii unor noi coduri de servicii, la cap. 1, 2 şi 3 din anexa la Ordinul directorului Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 16/2019. 19. Astfel, Curtea reţine că obiectul de reglementare al actului administrativ cu caracter normativ care formează obiectul cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti îl reprezintă tarifarea serviciilor furnizate de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi unităţile subordonate acesteia, fără a conţine nicio dispoziţie cu privire la modalitatea de înregistrare a imobilelor în planul cadastral, la care se referă actul normativ criticat în prezenta cauză. 20. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi pertinenţa excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 13, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 339 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 28 august 2018, paragraful 18, şi Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13). 21. De asemenea, constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Totodată, Curtea a reţinut, într-o altă cauză, că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17). 22. Prin urmare, având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză, Curtea reţine că aceste considerente statuate în jurisprudenţa Curţii sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate în sensul solicitat nu ar produce nicio consecinţă în ceea ce priveşte situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât nu există o legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 23. Pe de altă parte, susţinerile formulate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt veritabile critici de neconstituţionalitate, ci vizează aspecte de aplicare a legii, care excedează competenţei Curţii Constituţionale. Astfel, se susţine că adoptarea actului normativ, în ansamblul său, şi punctual, a dispoziţiilor art. I pct. 20, cu referire la modificarea art. 40 alin. (2^1) şi (3) din Legea nr. 7/1996, este discriminatorie şi încalcă dreptul de proprietate privată, dat fiind faptul că reglementează şi în prezent înscrierile privitoare la imobile cuprinse în cărţile funciare deschise în regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938, fără ca situaţia factuală a înscrierilor ce constituie obiect de reglementare a legii criticate să corespundă realităţii. Or, stabilirea în concret a dispoziţiilor de lege aplicabile cauzei şi aprecierea privind legalitatea înscrierilor în cărţile funciare intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, în lumina dispoziţiilor legale incidente şi a principiilor de drept aplicabile. 24. Prin urmare, şi din perspectiva faptului că susţinerile formulate de autorul excepţiei vizează modul de aplicare a legii, soluţionarea acesteia excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii în concret la o cauză. 25. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă şi prin prisma art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 264/2021 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în ansamblul ei, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 20 din lege, excepţie ridicată de Precup Radu-Daniel în Dosarul nr. 627/64/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 1 februarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
