Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) şi ale art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Iulian-Valentin Stoica în Dosarul nr. 7.282/109/2019/a1.1 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 123D/2020. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Iliescu Alexandru Elvir, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent. Acesta face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arătând că dispoziţiile criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, aspect ce rezultă şi din modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti, acestea considerând că termenul de 5 zile prevăzut de dispoziţiile de lege criticate este un termen de recomandare. Apreciază ca fiind necesară intervenţia instanţei de contencios constituţional pentru a stabili ce termene aplicabile în materia măsurilor preventive sunt termene imperative. 4. Reprezentanta Ministerului Public, invocând Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019 şi Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, având în vedere obiectul cauzei în care a fost ridicată, pune concluzii de respingere a acesteia, ca inadmisibilă. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 7.282/109/2019/a1.1, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) şi ale art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Iulian-Valentin Stoica într-o cauză privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Argeş. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia prezintă aspecte ale situaţiei de fapt din cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. În acest context, apreciază că nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de lege pentru soluţionarea căii de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă ar trebui sancţionată prin soluţionarea favorabilă inculpatului, respectiv expirarea mandatului de arestare preventivă dispus în cauză. Face referire la termenele acordate în propria cauză. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 336 din 30 aprilie 2015 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 17 din 17 ianuarie 2017. Susţine că termenul de 5 zile prevăzut de art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală este un termen imperativ care se „circumscrie nu numai procedurii din faza de urmărire penală, dar şi procedurii de cameră preliminară sau fazei de judecată“. 7. În continuare, susţine că dispoziţiile art. 205 alin. (4) şi (5) încalcă prevederile art. 16 din Constituţie în sensul în care principiul egalităţii în drepturi este ştirbit prin natura beneficiilor pe care una dintre părţi le are în contextul soluţionării căii de atac. Totodată, se aduce atingere şi dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, care constituie o garanţie a principiului egalităţii, de vreme ce termenele procedurale prevăzute de lege pentru exercitarea unor drepturi procesuale sunt, prin natura lor, termene imperative, indiferent de titularul cererii (inculpat sau procuror). Legiuitorul reglementează diferit termenul de soluţionare a contestaţiei după cum aceasta a fost depusă de procuror sau de inculpat. Or, având în vedere importanţa măsurilor preventive şi a consecinţelor pe care acestea le au asupra vieţii şi libertăţii inculpaţilor, calea de atac exercitată de către inculpat trebuie soluţionată până la expirarea mandatului de arestare, în ipoteza unei soluţii favorabile inculpatului, perioada scursă de la expirarea mandatului până la pronunţarea unei soluţii de schimbare a măsurii preventive echivalând cu detenţia nedreaptă. 8. Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 204 alin. (4) şi (5) şi ale art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: - Art. 204 alin. (4) şi (5): "(4) Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.(5) Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior.;" – Art. 205 alin. (4) şi (5): "(4) Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.(5) Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior." 13. Autorul excepţiei susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 referitor la accesul liber la justiţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, Curtea constată că aceasta a fost invocată în cadrul soluţionării unei contestaţii împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanţa sesizată cu rechizitoriul a constatat legalitatea şi temeinicia arestului preventiv dispus de judecătorul de drepturi şi libertăţi faţă de autorul excepţiei. Potrivit art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului. 15. Curtea observă că dispoziţiile procesual penale reglementează calea de atac a contestaţiei împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa sesizată cu rechizitoriul prin care acesta dispune asupra măsurilor preventive la art. 205 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală „Calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare“. În acest context, Curtea constată că dispoziţiile art. 204 din Codul de procedură penală reglementează calea de atac a contestaţiei împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale. 16. Or, astfel cum s-a arătat anterior, cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate se află în etapa procesuală a camerei preliminare, dispoziţiile art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală nefiind incidente. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. 17. Aşa fiind, ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, neavând legătură cu soluţionarea cauzei. 18. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunţate, în acest sens, Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 aprilie 2020, şi Decizia nr. 604 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 25 aprilie 2023, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că termenul de 5 zile prevăzut de legiuitor în cazul soluţionării contestaţiei formulate de către inculpat nu este un termen de recomandare. 19. Având în vedere că prevederile art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală sunt similare cu cele ale art. 204 alin. (4) şi (5) din acelaşi cod, Curtea a reţinut că cele statuate prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019 sunt aplicabile şi în cauza având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1), (4) şi (5) din Codul de procedură penală. 20. Aşa fiind, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută existenţa unui regim juridic diferit aplicabil procurorului şi inculpatului, sub aspectul termenului de soluţionare a contestaţiilor formulate de aceştia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, de natură să îl discrimineze pe inculpat în raport cu organul de urmărire penală şi să îi încalce acestuia dreptul la un proces echitabil, întrucât termenul de 5 zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală reprezintă o garanţie suplimentară, reglementată în favoarea inculpatului, în scopul evitării unor eventuale situaţii de incertitudine cu privire la posibilitatea acestuia de a-şi apăra drepturile şi interesele procesuale. Astfel, contestaţia formulată de inculpat, conform art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu va putea fi soluţionată şi după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, iar cea formulată de procuror nu poate să fie judecată înaintea momentului anterior referit. Prin urmare, termenul de 5 zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestaţiei formulate de către inculpat şi până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile, iar, în situaţia în care această durată este mai mică de 5 zile, contestaţia formulată de către inculpat, conform art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, va fi soluţionată într-un termen mai mic de 5 zile, înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. Având în vedere aceste considerente, Curtea a apreciat că textele criticate sunt în acord cu prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie. 21. Prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, paragrafele 31-40, Curtea a constatat că, în cazul soluţionării contestaţiei formulate exclusiv de inculpat, în cursul urmăririi penale, împotriva înlocuirii unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă mai uşoară, este aplicabil principiul non reformatio in pejus, în sensul că judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate să admită contestaţia şi să înlăture aplicarea măsurii preventive mai uşoare. 22. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 275 din 23 aprilie 2019, precitată, precum şi faptul că prevederile art. 205 din Codul de procedură penală, referitoare la contestaţia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, sunt similare cu cele ale art. 204 din acelaşi cod, referitoare la contestaţia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, prin Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019, precitată, Curtea a reţinut că cele constatate prin decizia anterior menţionată sunt aplicabile şi în cauza având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1), (4) şi (5) din Codul de procedură penală. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa mai sus menţionată, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată prin deciziile anterior invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Iulian-Valentin Stoica în Dosarul nr. 7.282/109/2019/a1.1 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
