Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (10) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Liviu I. Popescu în Dosarul nr. 1.197/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.943D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note de şedinţă prin care solicită, în esenţă, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 784 din 29 noiembrie 2018 şi nr. 244 din 16 aprilie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 6 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.197/86/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Liviu I. Popescu într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui apel formulat împotriva unei sentinţe prin care s-a respins acţiunea civilă de asigurări sociale. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât ele deschid clar calea unei diferenţe de tratament între cei pensionaţi anterior intrării în vigoare a legii Legii nr. 223/2015 şi cei care s-au pensionat sau se pensionează după intrarea în vigoare a acesteia, din cauza faptului că cei din a doua categorie pot alege şi prevederile Legii nr. 263/2010 pentru a fi pensionaţi, iar cei din prima categorie care au deja punctajele calculate pe baza Legii nr. 119/2010, nu au posibilitatea să aleagă între dispoziţiile celor două legi, cu toate că legea din 2010 i-ar avantaja pe mulţi dintre ei. 7. De asemenea, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese faptul că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de dispoziţiile de lege criticate, care prevăd că alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. 8. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile criticate sunt în concordanţă cu Constituţia. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut de Curtea Constituţională în Deciziile nr. 656 din 30 octombrie 2018 şi nr. 43 din 22 ianuarie 2019. În dosarele respective, Avocatul Poporului a apreciat că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 28 alin. (10) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul conţinut: - Art. 28 alin. (10): „Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.“ – Art. 122: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“ 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 31 alin. (2) privind dreptul la informaţie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare. Astfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 prin Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, paragrafele 15 şi 16, prin raportare la critici similare, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/poliţişti/funcţionari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce priveşte stabilirea pensiei, anume aceea de a-şi putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, medie ce reprezintă baza de calcul a pensiei. Potrivit textului de lege criticat, dreptul de opţiune se poate exercita o singură dată. 16. Curtea, având în vedere că dreptul de opţiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condiţiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, aşa cum este şi cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. 17. Referitor la prevederile art. 122 din Legea nr. 223/2015, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, paragraful 99, constatând că sunt constituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte presupusul caracter discriminatoriu al modificărilor aduse dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015, Curtea a reţinut că, în realitate, aceste norme sunt favorabile destinatarilor acesteia, întrucât instituie un drept de opţiune ca pensia să fie calculată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 263/2010, neputând avea semnificaţia unei discriminări. 18. Aşadar, faptul că legea prevede caracterul definitiv al unei asemenea opţiuni fără a prevedea posibilitatea persoanei în cauză de a se răzgândi în privinţa opţiunii realizate nu reprezintă vreun viciu de neconstituţionalitate. Prevederile legale criticate sunt aplicabile tuturor celor aflaţi în aceeaşi situaţie juridică şi reprezentă o opţiune şi o preocupare a legiuitorului în vederea asigurării respectării securităţii raporturilor juridice. 19. În legătură cu invocarea unor aspecte de neconstituţionalitate prin raportare la principiul tempus regit actum, Curtea a reţinut în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului menţionat nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. În acest sens sunt Deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011 şi nr. 1062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2013, prin care Curtea Constituţională a statuat că respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate. Deci, Curtea nu poate efectua un control de constituţionalitate prin raportare la un regim juridic existent înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor legale criticate. 20. În ceea ce priveşte dreptul la informare corectă, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu încalcă în niciun fel prevederile art. 31 din Constituţie. De altfel, orice persoană interesată are posibilitatea să obţină informaţiile necesare, în primul rând prin lecturarea dispoziţiilor legale care sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar apoi, prin solicitări scrise adresate organelor administrative competente. 21. În aceste condiţii, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 31 alin. (2) privind dreptul la informaţie. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liviu I. Popescu în Dosarul nr. 1.197/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 28 alin. (10) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
