Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Societatea Fiscal Advisor - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 5.732/2/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.640D/2021. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Daniela Gramaticescu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Curtea dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 442D/2022, nr. 1.316D/2022, nr. 1.900D/2022, nr. 2.428D/2022, nr. 2.707D/2022, nr. 2.880D/2022, nr. 203D/2023, nr. 435D/2023, nr. 515D/2023 şi nr. 1.816D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Societatea Romastru Trading - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 555/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 5.443/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi în dosarele nr. 1.529/1/2020/a1 şi nr. 1.907/2/2023*/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Societatea Neola Pharma - S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 5.675/2/2015*/a1, nr. 7.322/2/2014/a1, nr. 587/1/2020/a1 şi nr. 6.391/2/2016*/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 1.960/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Fiscal Advisor - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 5.212/2/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Daniela Gramaticescu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi apărătorul ales al autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. 6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 442D/2022, nr. 1.316D/2022, nr. 1.900D/2022, nr. 2.428D/2022, nr. 2.707D/2022, nr. 2.880D/2022, nr. 203D/2023, nr. 435D/2023, nr. 515D/2023 şi nr. 1.816D/2023 la Dosarul nr. 3.640D/2021, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului ales al autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că ar restricţiona obligaţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a explica deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, într-un mod rezonabil, datele comunicate aferente calculului taxei clawback şi, eventual, modificările operate în dinamica contextului asupra calcului acestei taxe. În acest context, învederează că există jurisprudenţă în materie şi, deşi pare că este similară, în realitate, aspectele criticate în cauzele deduse controlului de constituţionalitate nu se suprapun cu şi sunt diferite de cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În continuare, susţine excepţia de neconstituţionalitate astfel cum este formulată în scris. În final, precizează că a fost formulată o cerere la Uniunea Europeană pentru deschiderea unei proceduri de infringement cu referire la problematica ajutorului de stat şi a adaosurilor aplicate în materia supusă controlului de constituţionalitate. Depune concluzii scrise. 8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare cu cele formulate în cauzele deduse judecăţii, iar instanţa de contencios constituţional a constatat că prevederile criticate sunt compatibile cu dispoziţiile constituţionale, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.732/2/2015/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Societatea Fiscal Advisor - S.R.L. din Timişoara într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.640D/2021. 10. Prin Sentinţa civilă nr. 415 din 26 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 555/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Romastru Trading - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 442D/2022. 11. Prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.675/2/2015*/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Neola Pharma - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.316D/2022. 12. Prin Încheierea din 15 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.322/2/2014/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Neola Pharma - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.900D/2022. 13. Prin Încheierea din 11 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 587/1/2020/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Neola Pharma - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.428D/2022. 14. Prin Încheierea din 18 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.529/1/2020/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Romastru Trading - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.707D/2022. 15. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.391/1/2016*/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Neola Pharma - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.880D/2022. 16. Prin Încheierea din 4 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.960/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Neola Pharma - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 203D/2023. 17. Prin Încheierea din 9 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.907/2/2023*/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Romastru Trading - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 435D/2023. 18. Prin Încheierea din 3 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.443/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Romastru Trading - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 515D/2023. 19. Prin Încheierea din 6 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.212/2/2016/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, excepţie ridicată de Societatea Fiscal Advisor - S.R.L. din Timişoara într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.816D/2023. 20. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 sunt lipsite de previzibilitate, claritate şi accesibilitate, având în vedere modul în care sunt reglementate condiţiile şi obligaţiile de raportare, colectare, determinare, comunicare şi justificare a valorilor necesare determinării taxei clawback, fiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, coroborate cu principiul constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale şi cu cel al certitudinii sarcinii fiscale prevăzut de legislaţia fiscală. De asemenea, prevederile art. 5 alin. (4)-(7) din acelaşi act normativ sunt contrare art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât: (i) anihilează şi chiar anulează dreptul deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, în calitate de contribuabili, de a verifica valorile comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în vederea calculului taxei clawback; (ii) exonerează această instituţie de sarcina probei şi de obligaţia de a explica informaţiile comunicate ce stau la baza calcului taxei în discuţie; (iii) permit perpetuarea unei administraţii opace, secretizate şi inaccesibile contribuabililor; (iv) nu respectă principiul transparenţei administraţiei publice, care se impune a fi respectat din perspectiva dreptului la bună administrare reglementat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituţie. Or, chiar dacă taxa clawback nu este o sarcină fiscală armonizată la nivelul Uniunii Europene, aceasta nu înseamnă că se sustrage de la principiile generale care se aplică măsurilor pe care administraţia publică, printre care şi autorităţile fiscale, le adoptă cu privire la activitatea economică. De altfel, transparenţa rămâne un imperativ inclusiv în domeniile asupra cărora este incidentă competenţa naţională de legiferare, întrucât în lipsa acesteia nu este posibilă verificarea respectării legislaţiei Uniunii Europene în materie, aşa cum este statuat chiar în preambulul Directivei 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparenţa măsurilor care reglementează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naţionale de asigurări de sănătate. Situaţia nefavorabilă în care sunt puşi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor faţă de restul contribuabililor, prin limitarea dreptului acestora de a li se explica şi a înţelege sarcina fiscală (taxa clawback) care li se impune, determină şi o încălcare a principiului echivalenţei şi efectivităţii, instituit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. 21. Prin urmare, dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care acestea nu obligă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să pună la dispoziţia contribuabililor datele în discuţie şi nu îndrituiesc, în mod corelativ, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor să aibă acces la toată documentaţia şi la toate informaţiile necesare în vederea înţelegerii şi stabilirii veridicităţii valorilor furnizate, în special a valorii consumului de medicamente aferent fiecărui plătitor de contribuţie, transmisă prin notificare. 22. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 3.640D/2021, nr. 1.316D/2022, nr. 1.900D/2022, nr. 2.428D/2022, nr. 2.707D/2022, nr. 2.880D/2022, nr. 435D/2023 şi nr. 1.816D/2023, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile criticate fiind constituţionale, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. 23. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 442D/2022 şi nr. 203D/2023 nu îşi exprimă opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 24. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Dosarul nr. 515D/2023, nu îşi exprimă opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 25. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare. În dinamica legislativă, aceste prevederi au fost modificate, fiind menţinută soluţia legislativă criticată, iar în prezent au următorul cuprins: - Art. 3 alin. (3): „(3) Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7)“; – Art. 5 alin. (4)-(7): "(4) Farmaciile cu circuit deschis, unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 şi 12 îşi asumă sub semnătură electronică şi raportează la casele de asigurări de sănătate valoarea aferentă consumului de medicamente care include şi TVA, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, după cum urmează: a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condiţiile contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; b) unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 şi 12 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente, pe baza metodologiei şi a formularelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.(5) Unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.(6) Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat de medicamente către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza metodologiei şi a formatului aprobat prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.(7) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuţia, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include şi TVA suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“" 29. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 31 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul la informaţie, ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi ale art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea normelor europene cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. 30. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, fiind respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. În esenţă, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuţie trimestrială ce revine deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor (taxa clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilităţi). Modul de calcul al contribuţiei stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 a fost reglementat în considerarea regimului juridic distinct al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023, paragraful 19, şi Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 18 octombrie 2023, paragraful 16). 31. Prin Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, paragraful 37, Curtea a reţinut că deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuţiei trimestriale reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, Ministerul Sănătăţii stabileşte, avizează şi aprobă, prin ordin al ministrului sănătăţii, preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizaţie de punere pe piaţă în România, cu excepţia medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală. În aplicarea prevederilor legale de referinţă este stabilit, aşadar, modul de calcul al preţurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al preţului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuţie şi cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuţia, cunoscând preţurile maximale ale medicamentelor, precum şi influenţa maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecţii care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că şi-au asumat că vor plăti o contribuţie raportată nu doar la preţul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecinţa plăţii unei contribuţii într-un cuantum cât mai redus (a se vedea şi Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, paragraful 31). De asemenea, prin Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, paragrafele 20 şi 22, Curtea a arătat că dispoziţiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc că deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sunt încunoştinţaţi de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011. Prin urmare, întrucât subiecţii de drept vizaţi îşi pot adapta conduita în funcţie de ipoteza normei juridice criticate (Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, paragraful 33, şi Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, precitată), Curtea observă că pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 31 alin. (1) din Constituţie nu poate fi reţinută. 32. De asemenea, Curtea a statuat că datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestaţiilor nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei trimestriale datorate. Contestaţiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), şi vor fi soluţionate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora, iar, potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului de 30 de zile, prevăzut la alin. (2) al aceluiaşi articol, contestatarul se poate adresa instanţei de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Faţă de această împrejurare, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 23 şi 28, Curtea a constatat că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate raportate la normele fundamentale privind accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, astfel că pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi ale art. 24 din Constituţie nu poate fi reţinută. 33. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale, instituit de art. 56 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, paragrafele 17-19, Curtea a reţinut că taxa clawback este o taxă stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituţie, a cărei reglementare a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populaţiei la medicamente cu şi fără contribuţie personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naţionale de sănătate, iar pentru realizarea unui just echilibru între interesul general şi drepturile particularilor vizaţi prin reglementarea criticată, în considerarea regimului juridic distinct al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, a fost stabilită şi forma de calcul al acestei contribuţii. De altfel, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează şi pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiţia existenţei unui „just echilibru“ între cerinţele interesului general şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunţată în Cauza Stere şi alţii împotriva României, paragraful 50). Astfel, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc“ (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49). Considerentele antereferite sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, astfel că pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie nu poate fi reţinută. De altfel, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 23, Curtea a reţinut că măsurile instituite prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conţinutul Legii fundamentale cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, astfel că legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat îşi are fundamentul în prevederile constituţionale. 34. În ceea ce priveşte celelalte critici formulate, Curtea reţine că taxa clawback nu este o taxă armonizată, iar normele europene menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu reglementează cu privire la contribuţia în discuţie şi, prin urmare, în contextul dat, nu au relevanţă constituţională prin prisma art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea normelor europene cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. 35. Având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, anterior indicată, care îşi menţine valabilitatea şi în prezenta cauză, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiate, criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la prevederile constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Fiscal Advisor - S.R.L. din Timişoara în dosarele nr. 5.732/2/2015/a1 şi nr. 5.212/2/2016/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Societatea Romastru Trading S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 555/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 5.443/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi în dosarele nr. 1.529/1/2020/a1 şi nr. 1.907/2/2023*/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Neola Pharma S.R.L. din Bucureşti în Dosarele nr. 5.675/2/2015*/a1, nr. 7.322/2/2014/a1, nr. 587/1/2020/a1 şi nr. 6.391/1/2016*/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 1.960/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
