Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, excepţie ridicată de Iulian-Mihai Bâţă în Dosarul nr. 4.870/231/2019 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.666D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, şi solicită menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 25 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.870/231/2019, Judecătoria Focşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, excepţie ridicată de Iulian-Mihai Bâţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de Legea nr. 4/2008. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 alin. (3) şi art. 23 alin. (11) din Constituţie, întrucât, deşi există posibilitatea contestării procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de legea în discuţie, între data formulării plângerii contravenţionale şi acordarea primului termen de judecată pot curge între 3 şi 6 luni, timp în care, dacă organul constatator al contravenţiei a dispus măsura complementară a interzicerii accesului la un eveniment sportiv, contravenientul nu poate participa la o astfel de manifestare, iar dacă ar participa, aceasta ar constitui infracţiune conform art. 4 din Legea nr. 4/2008. Astfel, până când instanţa judecătorească ar dispune suspendarea sancţiunii complementare, este posibil ca aceasta să fi fost deja executată, mai ales în cazul interzicerii accesului la competiţii sportive pe o durată de 6 luni, iar în situaţia în care instanţa judecătorească nu ar menţine sancţiunea complementară, aceasta ar fi deja executată, ceea ce reprezintă un abuz asupra libertăţii persoanei. 6. Judecătoria Focşani - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul a prevăzut posibilitatea instanţei de a dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancţiunii, la cererea petentului, iar în aceste condiţii suspendarea executării sancţiunii poate fi dispusă şi înainte de soluţionarea plângerii contravenţionale, dacă probele aflate la dosar sunt suficiente pentru a analiza temeinicia cererii de suspendare. Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea prezumţiei de nevinovăţie sau a dreptului la un proces echitabil. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2008, care au următorul cuprins: „(4) Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executarea sancţiunii complementare.“ 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 23 alin. (11) privind libertatea persoanei, în componenta privind prezumţia de nevinovăţie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, concretizat prin Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 22 mai 2023, şi Decizia nr. 113 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2011, ocazie cu care instanţa de contencios constituţional a respins excepţia ca neîntemeiată, reţinând că prin dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 4/2008 nu este înlăturată sub niciun aspect posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei, inclusiv pentru a obţine suspendarea executării sancţiunii contravenţionale complementare. În acest sens, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 4/2008 stabileşte că, la cererea petentului, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancţiunii contravenţionale complementare. Or, faptul că legiuitorul a instituit aplicarea unei măsuri contravenţionale complementare, fără a reglementa suspendarea de drept a executării sancţiunii contravenţionale complementare ca urmare a introducerii acţiunii în instanţă, atribuind însă instanţei posibilitatea de a dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancţiunii, la cererea petentului, nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovăţie sau a celorlalte dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate (Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, precitată, paragraful 13). 13. În ceea ce priveşte politica contravenţională sau penală a statului, aceasta ţine de opţiunea legiuitorului, care, în funcţie de valorile sociale ocrotite şi care pot fi lezate prin săvârşirea unor contravenţii sau a unor infracţiuni, poate şi trebuie să stabilească un anumit cadru normativ care să sancţioneze mai sever sau mai blând anumite fapte. Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Prin urmare, contravenţiile sunt fapte antisociale pe care legiuitorul le consideră de o gravitate care nu implică o răspundere penală, însă care trebuie să fie sancţionate pentru ca valorile sociale ocrotite să nu cadă în derizoriu, dreptul contravenţional fiind apropiat dreptului penal, diferenţa esenţială dintre cele două categorii fiind gravitatea mai redusă a faptelor contravenţionale, cu consecinţe importante în sancţionarea lor, context în care, în virtutea art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, dispoziţiile acestei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură civilă, după caz (Decizia nr. 537 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1097 din 17 noiembrie 2021, paragraful 19). 14. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aplicarea unor prezumţii relative procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale doar în măsura în care nu impune o sarcină excesivă în privinţa apărării celui acuzat (spre exemplu, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 60). Tot prin jurisprudenţa acestei instanţe europene s-a arătat că prezumţiile de fapt şi de drept se regăsesc în orice sistem de drept şi, în principiu, Convenţia nu derogă de la acestea, însă impune statelor, cu precădere în materie penală, să aibă în vedere aceste prezumţii în limite rezonabile, ţinând cont de gravitatea faptelor şi respectând dreptul la apărare (Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunţată în Cauza Salabiaku împotriva Franţei, paragraful 28). 15. Or, aplicând considerentele mai sus prezentate la cauza dedusă judecăţii, Curtea a observat că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte dispoziţiile criticate. Sancţiunea complementară criticată (i) se circumscrie marjei de apreciere a legiuitorului stabilite prin jurisprudenţa antereferită, (ii) este adecvată la gradul de pericol social al faptei săvârşite (violenţa cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive). Legea nr. 4/2008 prevede căi de atac la dispoziţia contravenientului pentru a contesta sancţiunea în discuţie, legiuitorul lăsând instanţei judecătoreşti posibilitatea să aprecieze dacă sancţiunea complementară se menţine sau se suspendă pe durata soluţionării cauzei, iar pe parcursul soluţionării cauzei dreptul la apărare este garantat (Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 22 mai 2023, paragraful 16). 16. Faţă de această împrejurare, Curtea a reţinut că textele criticate instituie o măsură ce este justificată pe deplin în contextul dat, circumscriindu-se opţiunii legiuitorului în ceea ce priveşte politica contravenţională sau penală a statului, în funcţie de valorile sociale ocrotite şi care pot fi lezate prin săvârşirea unor contravenţii sau a unor infracţiuni, ceea ce impune o astfel de reglementare în domeniul competiţiilor şi a jocurilor sportive pentru sancţionarea violenţei în contextul dat, având şi un rol de prevenire şi de combatere a violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive. Astfel, sancţiunea complementară constituie o veritabilă măsură disuasivă, ce are ca scop preîntâmpinarea săvârşirii unor noi fapte de natură contravenţională în materie (pentru identitate de raţiune, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 194 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 8 iunie 2017). 17. În acest context, Curtea învederează că, potrivit art. 30 din Legea nr. 4/2008, contravenţiilor prevăzute de această lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, desigur, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, aşa cum Curtea a arătat mai sus, în virtutea prevederilor art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, autorului contravenţiei i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiţiei, cerând anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, având în vedere că art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevede ca instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, aspecte care, însă, sunt chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii. Astfel, cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului. Instanţele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenţia intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Decizia nr. 831 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 23 mai 2019, paragraful 19). 18. Faţă de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008, în raport cu dispoziţiile constituţionale menţionate în susţinerea acesteia, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iulian-Mihai Bâţă în Dosarul nr. 4.870/231/2019 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
