Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 575 din 1 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi ale pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 575 din 1 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi ale pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 347 din 29 aprilie 2020

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi ale pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.795/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.824D/2017.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul administrator Sergiu Romeo Mureşan, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, aşa cum a fost formulată. Acesta arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât se încalcă principiul previzibilităţii legii, precum şi principiul neretroactivităţii legii civile. Se susţine că nu este clar momentul din care obligaţia prevăzută de lege devine scadentă.
    4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că analiza prevederilor pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 nu este de competenţa Curţii Constituţionale şi că, în privinţa prevederilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reliefează aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească.
    5. Având cuvântul în replică, reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că nu este vorba de interpretarea legii de către o instanţă de judecată, ci de faptul că prevederile legale criticate permit aplicarea lor retroactivă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.795/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi ale pct. 38 şi 39 din Titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unui act administrativ, respectiv o înştiinţare de plată.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât încalcă principiul securităţii juridice, al legalităţii şi al încrederii legitime şi conferă putere discreţionară autorităţilor publice, nu prevăd reguli sau criterii legale precise şi clare în vederea stabilirii impozitului pe clădiri.
    8. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că organele fiscale aveau obligaţia de a o înştiinţa în scris, în prealabil, despre obligativitatea evaluării la 3 ani a imobilelor, sens în care valoarea de evaluare ar trebui înregistrată în contabilitatea societăţii şi doar apoi aceasta să fie somată a plăti impozitul. De altfel, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevedea o soluţie corectă, potrivit căreia impozitul pe clădiri se calcula prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii, care era valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii.
    9. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, precum şi ale pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, care au următorul conţinut:
    - Art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015:
    "(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă.
    […]
(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%."

    – Pct. 38 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016: „38. Pentru stabilirea impozitului pe clădiri conform art. 458 şi art. 460 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declaraţie la care anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii este considerată a fi cea care rezultă din raportul de evaluare, chiar şi în situaţia în care clădirea a fost finalizată sau dobândită în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, în cazul persoanelor fizice, respectiv în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, în cazul persoanelor juridice.“;
    – Pct. 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016:
    "(1) Rapoartele de evaluare se întocmesc de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării şi reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referinţă şi nu se înregistrează în evidenţele contabile.
(2) În vederea stabilirii impozitului pe clădiri, rapoartele de evaluare se depun în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declaraţia contribuabilului, până la primul termen de plată din anul de referinţă.
(3) Începând cu luna iunie a anului 2016, organele fiscale locale comunică Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 15 a fiecărei luni, informaţiile din rapoartele de evaluare depuse de contribuabili, în vederea introducerii acestora într-un registru electronic. Registrul electronic se publică pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice şi poate fi consultat de orice persoană. Instrucţiunile de completare, organizare şi exploatare a registrului electronic se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice."

    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, ale art. 4 privind nediscriminarea, ale art. 15 privind universalitatea drepturilor, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 31 privind dreptul la informaţie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra unei soluţii legislative similare, cuprinsă în prevederile art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Astfel, prin Decizia nr. 341 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 27 octombrie 2016, Curtea a statuat că stabilirea unui anumit cuantum al impozitului, în ipoteza reglementată de norma legală criticată, nu încalcă prevederile art. 56 din Constituţie, care prevăd că cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri asigură aşezarea justă a sarcinilor fiscale, fiind interzise doar alte prestaţii, în afara celor stabilite prin lege. Nu se poate ignora motivul esenţial al reglementării, şi anume acela al obligaţiei contribuabilului de a-şi reevalua clădirile şi a plăti impozitul aferent diferenţei rezultate din recalculare, astfel încât textul apare mai degrabă ca o sancţiune aplicabilă celor care nu au respectat obligaţia de a-şi reevalua clădirile.
    16. Potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 139, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, în sensul că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum şi cuantumul acestora. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi în anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective. Aşa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe şi cuantumul acestora, bineînţeles cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile.
    17. Curtea a mai reţinut faptul că dispoziţiile legale criticate care măreau procentul impozitului anual pentru situaţia în care clădirile nu au fost reevaluate în termenele prevăzute de lege aveau, pe de o parte, scopul de a disciplina contribuabilul, iar pe de altă parte, un rol sancţionator în situaţia în care acesta nu înţelegea să se conformeze prevederilor legale. În aceste condiţii, Curtea nu a putut reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în privinţa art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015, inclusiv prin raportare la art. 44 privind dreptul de proprietate privată sau a art. 45 privind libertatea economică din Constituţie.
    19. Totodată, raportat la soluţia legislativă cuprinsă în Legea nr. 227/2015, Curtea reţine că potrivit prevederilor art. 460 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, iar pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2%-1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii. Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi, în ipoteza din cauza de faţă, ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal sau valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior.
    20. Or, cota mai mare prevăzută de art. 460 alin. (8) din Codul fiscal, respectiv de 5%, devine aplicabilă doar dacă valoarea impozabilă a clădirii nu se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local de către persoana juridică ce este contribuabil, până la primul termen de plată din anul de referinţă, aşa cum prevede art. 460 alin. (6) din Codul fiscal.
    21. Având în vedere dispoziţiile de mai sus, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt clare, precise şi previzibile, ceea ce conduce la concluzia că nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii.
    22. Mai mult, dispoziţiile legale criticate sunt aplicabile tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât Curtea nu poate reţine încălcarea art. 4 privind nediscriminarea ori a art. 16 privind egalitatea în faţa legii.
    23. Aşadar, pentru motivele mai sus arătate, care reies inclusiv din jurisprudenţa menţionată, Curtea nu poate constata încălcarea art. 1 privind statul român, art. 15 privind universalitatea drepturilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată sau a art. 45 privind libertatea economică din Constituţie.
    24. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 21 privind accesul liber la justiţie, Curtea reţine că prevederile legale criticate nu îl împiedică pe contribuabil să se adreseze instanţei judecătoreşti în cazul în care apreciază că impozitul nu a fost stabilit în mod corect de către organele fiscale.
    25. Cât priveşte invocarea prevederilor art. 31 şi 52 din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât nu îşi găsesc aplicarea în ipoteza în care se află autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    26. Referitor la prevederile pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; (...)“. În aplicarea acestei dispoziţii constituţionale, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede că instanţa de contencios constituţional „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.“ Aşadar, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 este inadmisibilă.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.795/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 38 şi 39 din titlul IX din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2019.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 575 din 1 octombrie 2019

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"