Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Tiberiu Nistoroiu în Dosarul nr. 493/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia a II-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.390D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţin valabilitatea cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015 şi nr. 1.050 din 11 decembrie 2012. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 493/64/2016, Curtea de Apel Braşov - Secţia a IIa civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Tiberiu Nistoroiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire a unei decizii prin care Curtea de Apel Braşov a respins apelul introdus de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe prin care i-a fost respinsă cererea de obligare a Casei de Pensii a Judeţului Braşov la emiterea unei decizii de pensionare prin care să-i fie acordate drepturile de pensie de serviciu ca fost magistrat începând cu data naşterii acestui drept, având în vedere că a deţinut funcţia de procuror financiar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, cu privire la sintagma „vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător, procuror etc.“, cuprinsă în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, că ar trebui, fără niciun echivoc, să aibă înţelesul de „vechime în magistratură“, în sensul şi în condiţii identice cu prevederile art. 82 alin. (2) din acelaşi act normativ (adică la calcularea acestei vechimi să se ia în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul etc. a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult), întrucât produc efecte juridice similare. Se critică, totodată, diferenţa de tratament juridic aplicabil magistraţilor menţionaţi la art. 82 alin. (1) şi (3) (adică cei care, la data pensionării, ocupau efectiv funcţia de judecător, procuror etc. sau cei care, deşi la acel moment nu mai aveau calitate de magistrat, practicând o altă profesie juridică, atinseseră totuşi o vechime în magistratură între 20 şi 25 ani) şi cei care, la împlinirea vârstei de 60 de ani, ocupă o altă funcţie decât cea de magistrat. 6. Curtea de Apel Braşov - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind contrar dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul acesteia, întrucât dreptul la pensia de serviciu pentru magistrat este o chestiune care ţine de statutul juridic al acestei categorii profesionale, în virtutea rolului în cadrul societăţii, al statutului magistratului, al nevoii de a asigura o independenţă reală a justiţiei, dar şi pentru a fideliza şi a recompensa o activitate neîntreruptă în funcţia respectivă. Prin urmare, prima condiţie impusă de legiuitor este ca persoana să aibă calitatea de magistrat la data pensionării. Precizează că este exclusiv de competenţa legiuitorului să reglementeze condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu şi ce funcţii au vocaţia de a fi incluse în noţiunea de „vechime în magistratură“ sau care pot constitui vechime pentru acordarea pensiei de serviciu. 9. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 501 din 30 iunie 2015, în sensul constituţionalităţii textului de lege criticat. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următorul conţinut normativ: „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.“ 13. În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii în drepturi şi art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire a unei decizii prin care Curtea de Apel Braşov a respins apelul introdus de autorul excepţiei împotriva sentinţei prin care i-a fost respinsă cererea de obligare a Casei de Pensii a Judeţului Braşov la emiterea unei decizii de pensionare prin care să-i fie acordate drepturile de pensie de serviciu ca fost magistrat începând cu data naşterii acestui drept, adică împlinirea vârstei de 60 de ani, având în vedere că a deţinut funcţia de procuror financiar. Autorul excepţiei a cerut în acţiunea iniţială să fie acceptate şi perioadele cât a exercitat profesiile de avocat, consilier juridic şi jurisconsult pentru calculul vechimii de 25 de ani în magistratură, în vederea stabilirii cuantumului pensiei cuvenite, în condiţiile în care, la împlinirea vârstei de 60 de ani, nu mai deţinea funcţia de procuror financiar, care justifică obţinerea unei pensii de serviciu conform Legii nr. 303/2004, ci pe cea de avocat. 15. În jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale şi a altor forme de asistenţă socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socio-profesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor. 16. Curtea a arătat, prin aceeaşi decizie, că pensia de serviciu a magistraţilor se încadrează în categoria pensiilor speciale, justificată de specificul exercitării funcţiilor de judecător şi de procuror, de restricţiile şi incompatibilităţile legale stabilite pentru aceste funcţii. La acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 303/2004 se are în vedere întreaga vechime realizată în magistratură, conform definiţiei date de art. 86 din aceeaşi lege, respectiv activitatea desfăşurată în exercitarea cvasitotalităţii profesiilor de specialitate juridică. 17. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. Art. 82 alin. (2) din aceeaşi lege prevede că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. 18. Curtea a constatat că, deşi este diferenţiată, această reglementare nu este discriminatorie. Astfel, aşa cum a arătat şi prin Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau de procuror, rămânând în această funcţie până la îndeplinirea tuturor condiţiilor de pensionare, precum şi cele care, deşi au trecut într-o altă activitate, au în funcţia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situaţie diferită faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcţii, iar în funcţia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puţin 20 sau 25 de ani. Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concordantă şi cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări. 19. De asemenea, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 22, Curtea a reţinut că legiuitorul a reglementat, la art. 82 din Legea nr. 303/2004, condiţiile în care judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. 20. În lumina celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, mai sus citată, rezultă că soluţiile normative reglementate de art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 valorifică diverse vechimi asimilate, fără a exista o diferenţă fundamentală de concepţie, întrucât art. 82 alin. (1) se corelează cu art. 86 din aceeaşi lege, care defineşte vechimea în magistratură, urmând să fie interpretat în coroborare cu acesta. De altfel, definirea acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte art. 82 alin. (5) cu raportare la art. 82 alin. (1) şi (3) din lege, revine instanţelor judecătoreşti competenţa de a analiza şi de a aprecia dacă şi în ce măsură sunt îndeplinite condiţiile de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă la data pensionării solicitanţii au o altă ocupaţie. 21. Tot prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, mai sus amintită, paragraful 23, Curtea a reţinut că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură nu poate conduce la constatarea unor discriminări - sub aspectul cuantumului pensiei - între persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat o perioadă mai mică de 25 ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) şi persoanele care au îndeplinit această funcţie cel puţin 25 ani (şi care, dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiţia de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante şi suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socio-profesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenţionat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfăşurată în acest domeniu, dar şi, pe de altă parte, să încurajeze şi să obţină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiţie să se realizeze în condiţii cât mai bune. Statul este, astfel, interesat şi implicat, sub aspect financiar, în formarea personalului de specialitate şi continua sa pregătire profesională, în scopul asigurării unui înalt nivel de competenţă a celor angajaţi spre a servi justiţiei şi formării magistraţilor. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care şi-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viaţa lor profesională justiţiei (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013). 22. Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, fiind justificată diferenţa de regim juridic, sub aspectul condiţiilor de obţinere a pensiei, între persoanele prevăzute de lege, astfel cum precizează art. 82 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 303/2004, şi persoanele care, la acel moment, desfăşoară o altă activitate, conform art. 82 alin. (5), aşa cum este situaţia autorului excepţiei. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tiberiu Nistoroiu în Dosarul nr. 493/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 septembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
