Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 8.213/117/2017/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.887D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.888D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 1.642/117/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.888D/2019 la Dosarul nr. 2.887D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, referitor la Dosarul nr. 2.888D/2019, precizează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie doar dispoziţiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, deoarece aceste norme sunt aplicabile în cauza dedusă judecăţii. Pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, sens în care precizează că termenul prevăzut de dispoziţiile legale criticate este stabilit pentru a asigura executarea de către debitor a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, fără a se încălca dispoziţiile din Constituţie invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 25 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.213/117/2017/a1, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect amenda pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. 8. Prin Încheierea din 25 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.642/117/2019, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect amenda pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, încalcă principiul securităţii raporturilor juridice şi accesul liber la justiţie. În esenţă, se arată că neexecutarea obligaţiei debitorului în termen de trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor constituie un criteriu artificial, care readuce în discuţie atât termenul de punere în executare de bunăvoie a titlului executoriu, reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă, prin care se impune debitorului să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative în condiţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cât şi hotărârea pronunţată în condiţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, hotărâre ce poate fi atacată cu recurs. Astfel, dacă instanţa de executare prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 pronunţă o hotărâre în condiţiile art. 906 din Codul de procedură civilă, care prevede că sancţiunile se stabilesc „pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu“, art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 condiţionează fixarea sumei de către instanţa de executare, prevăzută de art. 24 alin. (3) al Legii nr. 554/2004, de neexecutarea în mod culpabil de către debitor a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu în termen de trei luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a sancţiunilor. Faptul că amenda şi penalităţile aplicate în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt stabilite pe zi de întârziere înseamnă că ele cresc pe zi ce trece, având ca scop determinarea debitorului să execute obligaţia sa. Or, condiţionarea fixării sumei sancţiunilor deja aplicate pe zi de întârziere de neexecutarea într-un termen ales aleatoriu de legiuitor şi impus suplimentar este de natură să lipsească de forţă juridică hotărârea instanţei de executare prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi să lipsească de substanţă liberul acces la justiţie al creditorului. Astfel, legiuitorul a lăsat deschisă calea ca, deşi sancţiunile sunt aplicate, suma lor să nu fie fixată şi, de facto, ele să nu existe niciodată. 10. De asemenea, în situaţia în care instanţei învestite cu cererea în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 i se impune să fixeze suma doar în cazul în care obligaţia nu a fost executată de către debitor, aceasta e pusă în situaţia de a încălca autoritatea de lucru judecat a instanţei învestite cu cererea în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi de a i se substitui în atribuţii. Astfel, deşi, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, creditorul obţinuse cele două sancţiuni, cu menţionarea curgerii lor pe zi de întârziere raportat la data rămânerii definitive a titlului executoriu şi până la executarea obligaţiei, în faţa instanţei învestite cu cererea în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, aceste sancţiuni se vor dovedi iluzorii, contrar securităţii raporturilor juridice, aşa cum ele se nasc dintr-o hotărâte judecătorească definitivă, în care debitorul e sancţionat pentru vătămarea dreptului creditorului: la executarea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei. 11. Referitor la dispoziţiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, autorul susţine încălcarea art. 1 alin. (5), art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, deoarece determină aplicarea legii într-o interpretare a cărei valabilitate a încetat în urma modificării art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, în sensul eliminării termenului „definitivă“ din cuprinsul normei. Ulterior Deciziei nr. 12 din 22 februarie 2018, precitată, a ieşit din vigoare articolul de lege interpretat şi a fost modificat şi art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în sensul că suma datorată cu titlul de penalităţi se fixează succesiv până la stingerea completă a obligaţiei, prima fixare a acestei sume neavând caracter irepetabil. În aceste condiţii, se consideră că decizia interpretativă îşi încetează aplicabilitatea şi că instanţa de fond a aplicat legea într-o interpretare care a încetat odată cu ieşirea din vigoare a normei ce constituia obiect al interpretării şi a normei care constituia esenţa raţionamentului argumentativ în Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, precitată. Se mai susţine că autoritatea judecătorească a adoptat rolul legiuitorului, criticându-l pe acesta. Fixarea, chiar prin dispozitivul deciziei anterior menţionate, a unui termen maxim de trei luni pentru care pot fi calculate penalităţile, instituie distincţii oprite de principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus şi intră în contradicţie cu legiuitorul, de vreme ce art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 nu include nicio limitare şi precizează doar că instanţa de executare va „fixa suma ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor“. Se invocă încălcarea principiului nediscriminării, deoarece se introduc distincţii între creditorii unor obligaţii de a face, puse în sarcina unor debitori publici (cazul A) şi creditorii unei obligaţii puse în sarcina unor debitori privaţi sau ai altor obligaţii decât cea de a face, puse în sarcina debitorilor publici (cazul B), şi, totodată, se introduc distincţii nepermise între debitorii publici ai obligaţiei de a face (cazul C) şi debitorii privaţi sau ai altor obligaţii decât cele de a face puse în sarcina debitorilor publici (cazul D), sens în care invocă dispoziţiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Autorul mai susţine că, după trei luni, creditorii din cazul A sunt lăsaţi fără singurele posibilităţi prevăzute de normele de executare silită de a constrânge debitorul să-şi execute obligaţia. Se aduce astfel atingere dreptului creditorului la executarea silită a obligaţiei şi la utilizarea unor mijloace legale eficiente, cu concursul instanţei de executare. 12. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.887D/2019, consideră că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 sunt constituţionale, apreciind că acestea nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 21 alin. (1) din Constituţie. 13. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.888D/2019, consideră că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în ambele variante, sunt constituţionale. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, şi ale art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 16 mai 2018. 18. Dispoziţiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, au următorul cuprins: „Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul, în mod culpabil, nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.“ 19. Dispoziţiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au următorul cuprins: „Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.“ Prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, a stabilit că: „penalităţile stabilite în procent pe zi de întârziere se calculează de la momentul indicat în încheierea pronunţată în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, până la executarea obligaţiei, dar nu mai târziu de momentul expirării termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligaţia, în caz de neexecutare;“. 20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată şi a creanţelor asupra statului. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, Curtea observă că textul de lege criticat face parte din capitolul III - „Procedura de executare“ din Legea nr. 554/2004 şi conţine norme procedurale specifice fazei de executare silită în materia contenciosului administrativ. Procedura contenciosului administrativ dă expresie dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentală referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, fiind derogatorie de la regulile procedural civile şi având un caracter special (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016). De asemenea, potrivit art. 52 alin. (2) din Constituţie „condiţiile şi limitele exercitării acestui drept (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) se stabilesc prin lege organică.“ Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte actul de justiţie, a căror stabilire este de competenţa legiuitorului, aşa cum reiese din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 110 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 22 martie 2005). 22. Astfel, Curtea reţine că termenul de 3 luni, prevăzut de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, nu îngrădeşte dreptul creditorului de a se adresa justiţiei şi de solicita instanţei de executare fixarea sumei ce i se datorează de către debitor cu titlu de penalităţi, ci dă expresie competenţei legiuitorului, consacrată de art. 52 alin. (2) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie, de a stabili exigenţe specifice fazei executării silite în materia contenciosului administrativ, în vederea aducerii la îndeplinire a obligaţiei stabilite prin hotărârea judecătorească definitivă. De asemenea, instanţa de executare stabileşte, în condiţiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile datorate creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei. Având în vedere natura juridică a penalităţilor şi a despăgubirilor şi scopul reglementării lor, dispoziţiile legale criticate se integrează cadrului juridic în care poate avea loc constrângerea autorităţilor publice în vederea executării hotărârilor judecătoreşti în materia contenciosului administrativ. În consecinţă, Curtea constată că, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate, dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu sunt încălcate. 23. Totodată, Curtea precizează că celelalte aspecte invocate se subsumează modului de interpretare şi aplicare în cauzele deduse judecăţii a dispoziţiilor legale criticate şi ale art. 906 din Codul de procedură civilă, soluţionarea acestora fiind de resortul instanţelor judecătoreşti. 24. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018, care au făcut obiectul interpretării prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea constată că ceea ce a determinat ridicarea acestei excepţii rezidă exclusiv în probleme ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii în speţă, având în vedere succesiunea în timp a soluţiilor legislative cuprinse de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Competenţa de a aprecia dacă legea a fost corect interpretată şi aplicată revine instanţelor judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, fără a intra în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, iar Curtea şi-ar aroga competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 şi 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). 25. În consecinţă, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este inadmisibilă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 8.213/117/2017/a1 şi în Dosarul nr. 1.642/117/2019 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 212/2018, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.642/117/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
