Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2023  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1022 din 11 octombrie 2024

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Total Image Media - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.491/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.089D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Curtea dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.715D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Cabinetul Individual de Insolvenţă Mircea Andor din Oradea în Dosarul nr. 2.232/111/C/2015/a4-A al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.715D/2019.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul dosarelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.715D/2019 la Dosarul nr. 2.089D/2019, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.491/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Total Image Media - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    8. Prin Încheierea din 8 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.232/111/C/2015/a4-A, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Cabinetul Individual de Insolvenţă Mircea Andor din Oradea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece exercitarea căii de atac a apelului se efectuează într-un termen scurt - de 7 zile - şi care curge de la comunicarea hotărârii judecătoreşti realizată prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă. Prin urmare, accesul la justiţie în acest context depinde de achiziţionarea unui serviciu care nu este gratuit, ceea ce conduce la restrângerea accesului liber la justiţie şi la afectarea dreptului la un proces echitabil. Astfel, în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti pronunţate în materia insolvenţei, prevederile criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care comunicarea acestora se realizează prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă, iar accesul la această publicaţie este condiţionat de achitarea unor tarife de către persoana vizată de hotărârea ce ar urma să fie supusă căii de atac a apelului, fără posibilitatea de a fi acordate scutiri, reduceri sau eşalonări la plata tarifelor aferente achiziţionării publicaţiei respective şi fără ca persoana înştiinţată de faptul că hotărârea a fost publicată, aşa încât se poate afla în situaţia ca, în momentul în care a cunoscut existenţa publicării, termenul de apel să fi fost depăşit. Astfel, în situaţia învederată, persoanele fizice sau juridice care nu au resurse financiare sunt private de dreptul de a ataca în termenul prevăzut de lege hotărârea pronunţată în materia insolvenţei. De asemenea, existenţa unor condiţii diferite de accesibilitate la un serviciu care produce efecte juridice, în funcţie de natura persoanelor - fizice sau juridice -, conduce la încălcarea principiului egalităţii în drepturi, din moment ce instituie condiţii diferite dreptului la apărare.
    10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă, în Dosarul nr. 2.089D/2019, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.715D/2019, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(2) Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în BPI, dacă prin lege nu se prevede altfel. Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgenţă. Citarea apelanţilor, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar şi a intimaţilor în apel şi comunicarea deciziilor pronunţate se fac prin BPI. Instanţele judecătoreşti vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în BPI. Procedura va fi considerată îndeplinită dacă citaţia se publică cu cel puţin 5 zile calendaristice înainte de data stabilită pentru înfăţişare. În vederea soluţionării apelului se trimit la curtea de apel, în copie certificată, de grefierul-şef al tribunalului, numai actele care interesează soluţionarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic în cazul în care apelul priveşte o hotărâre a judecătorului-sindic pentru care nu s-a format dosar asociat. În cazul în care instanţa de apel consideră necesare şi alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părţilor interesate, prin rezoluţia la primirea cererii de apel sau prin încheiere în cursul soluţionării apelului, să le depună în copie certificată sau le va solicita jucătorului-sindic.“
    16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin (3) şi (5) referitor la statul de drept şi la principiul legalităţii, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare cu cele formulate în prezentele cauze, fiind respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, referitor la chestiunea vizând plata unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvenţă, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, prin Decizia nr. 273 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 24 august 2022, paragrafele 14-17, Curtea a reţinut, în esenţă, că accesul la justiţie nu este un drept absolut, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, condiţionări ce pot îmbrăca şi forma unor obligaţii de ordin financiar, care ţin de opţiunea legiuitorului şi care nu pot fi privite ca aducând o restrângere liberului acces la justiţie sau utilizării căilor de atac, atât timp cât părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic, să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta şi, cu minimă diligenţă, să urmărească publicarea acestora în Buletinul procedurilor de insolvenţă, în speţă a hotărârii ce ar putea face obiectul apelului prevăzut la art. 43 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014, iar, pe de altă parte, să solicite în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022, paragraful 16).
    18. Astfel, caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 884 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 24 martie 2022, paragraful 16, Curtea a învederat că, în această materie, legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerinţe, respectiv de urmărirea Buletinului procedurilor de insolvenţă şi/sau de exercitarea dreptului într-un anumit termen fără intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie şi la utilizarea căilor de atac, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi a intereselor legitime ale tuturor părţilor, fără ca aceste măsuri să conducă la încălcarea egalităţii în drepturi în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare ca şi componentă a dreptului la un proces echitabil.
    19. Ca atare, instanţa de contencios constituţional a reţinut că citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părţi şi o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfăşurarea procedurii, aspecte ce constituie o măsură specială prin care se asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 782 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2021, paragraful 14).
    20. Curtea constată că aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză şi, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la schimbarea jurisprudenţei antereferite, nu se poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră principiul egalităţii, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, astfel cum acestea au fost invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    21. Distinct de acestea, cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16, coroborate cu ale art. 24 din Constituţie, ca urmare a existenţei unor condiţii diferite de accesibilitate la Buletinul procedurilor de insolvenţă, care ar produce efecte juridice, în funcţie de natura persoanelor - fizice sau juridice, din evaluarea textului criticat, Curtea observă că acesta nu face vreo distincţie în sensul învederat prin critica de neconstituţionalitate, ci stabileşte termenul în care se poate formula apelul în materia insolvenţei şi momentul de la care acesta curge. De altfel, această critică se rezumă la o simplă afirmaţie, fără a se arăta în mod concret elementele şi situaţiile juridice ce ar conduce la o discriminare, context în care Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
    22. Referitor la dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale dezvoltate în dinamica controlului de constituţionalitate, acestea nu au incidenţă în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituţionale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale în sensul prevăzut de textul constituţional (Decizia nr. 224 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 18 iulie 2023, paragraful 35).
    23. Prin urmare, întrucât nu s-a constatat încălcarea unei norme sau a unui principiu cuprins în Constituţie, care să atragă implicit afectarea principiului legalităţii şi a principiului statului de drept, nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală. Pentru identitate de raţiune, a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragrafele 73 şi 75.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Total Image Media - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.491/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi de Cabinetul Individual de Insolvenţă Mircea Andor din Oradea în Dosarul nr. 2.232/111/C/2015/a4-A al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016