Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Costică Palmaciu în Dosarul nr. 7.060/99/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.650D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Astfel, încadrează greşit venitul din chirii la care se referă ca fiind venit din profesii liberale - chirii şi, în fapt, solicită instanţei de contencios completarea prevederilor criticate în sensul dorit de acesta, respectiv să legifereze. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.060/99/2015, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Costică Palmaciu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva unor titluri executorii şi somaţii de plată întemeiate pe Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 sunt neconstituţionale în măsura în care induc o discriminare directă a persoanelor încadrate în grad de handicap care realizează venituri din profesii liberale de natura veniturilor din chirii, faţă de persoanele care realizează venituri din salarii, în sensul în care veniturile salariale nu sunt impozabile, iar veniturile din chirii sunt supuse impozitării. Se arată că Ordonanţa Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal nu a avut în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 681 din 13 noiembrie 2014, prin care s-a menţionat că facilităţile fiscale conferite de legiuitor au fost acordate tocmai în considerarea calităţii de persoană cu handicap grav sau accentuat, şi nu în funcţie de sursa veniturilor realizate, astfel încât de aceste facilităţi fiscale ar trebui să beneficieze toate persoanele aflate în această situaţie. 6. Totodată, menţionează că instanţa de contencios constituţional a arătat că statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziţie egală pe toţi cei care au acest statut, care trebuie să se bucure în aceeaşi măsură de aceleaşi facilităţi fiscale, în special fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. În mod contrar, se instituie o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, care este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Or, prin prevederile criticate, legiuitorul a menţinut situaţia de discriminare, restrângând dreptul la facilităţi fiscale doar la venituri din activităţi independente, altele decât cele care îl privesc pe autorul excepţiei, respectiv veniturile obţinute din chirii, astfel că textul criticat încalcă prevederile art. 16 şi ale art. 56 din Constituţie. 7. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate ar putea fi întemeiată, în măsura în care se poate interpreta că textul criticat induce o discriminare directă în raport cu categoriile de venituri realizate de aceleaşi persoane încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, respectiv de apartenenţa persoanelor care realizează veniturile din activităţi independente sau din alte activităţi - precum cedarea folosinţei bunurilor, cu încălcarea art. 16 din Constituţie. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul arată că, în ceea ce priveşte acordarea facilităţilor fiscale persoanelor cu handicap grav sau accentuat doar pentru anumite categorii de venituri, este relevantă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că aceste facilităţi au fost acordate tocmai în considerarea calităţii de persoane cu handicap grav sau accentuat, şi nu în funcţie de sursa veniturilor realizate, astfel încât de aceste facilităţi fiscale ar trebui să beneficieze toate persoanele aflate în această situaţie. Pe cale de consecinţă, Curtea a constatat că statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziţie egală pe toţi cei care au acest statut, care trebuie să se bucure în aceeaşi măsură de aceleaşi facilităţi fiscale, în speţă fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. În mod contrar, se instituie o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, care este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Faţă de această împrejurare, apreciază că revine instanţei de contencios constituţional competenţa de a se pronunţa cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată, este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluţii legislative, în sensul modificării numărului de contracte de închiriere derulate de o persoană fizică ce determină încadrarea ca activitate independentă. Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, iar art. 61 din Constituţie statuează că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 46^1 - Venituri scutite din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 28 ianuarie 2015, care au următorul cuprins: „Veniturile din activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit.“ 14. Curtea observă că dispoziţiile Legii nr. 571/2003 au fost abrogate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate. 15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 56 referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse prin art. I pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 28 ianuarie 2015. Astfel, potrivit art. 46^1 - Venituri scutite - veniturile din activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit. În acest context, Curtea reţine că autorul critică prevederile art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prin prisma unei pretinse discriminări a persoanelor încadrate în grad de handicap care realizează venituri din profesii liberale de natura veniturilor din chirii, faţă de persoanele care realizează venituri din salarii, în sensul în care veniturile salariale nu sunt impozabile, iar veniturile din chirii sunt supuse impozitării, susţinând că la modificarea şi completarea Codului fiscal prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2015 nu s-a avut în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014. 17. Prin decizia precitată, paragraful 20, Curtea a apreciat că facilităţile fiscale conferite de legiuitor persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat au fost acordate tocmai în considerarea calităţii de persoană cu handicap grav sau accentuat, şi nu în funcţie de sursa veniturilor realizate, aşa încât de aceste facilităţi fiscale ar trebui să beneficieze toate persoanele aflate în această situaţie. 18. Totodată, Curtea a observat că art. 50 din Constituţie consacră dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de o protecţie specială, sens în care statul trebuie să asigure realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament al handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap la viaţa comunităţii. Pentru a da eficienţă acestei norme constituţionale, legiuitorul a reglementat un ansamblu de drepturi şi măsuri puse la dispoziţia persoanelor cu handicap pentru a facilita integrarea şi incluziunea socială a acestora, având în vedere tocmai statutul lor special. 19. Astfel, Curtea a reţinut că Legea nr. 448/2006 a reglementat principiile care stau la baza protecţiei persoanelor cu handicap, printre care şi prevenirea şi combaterea discriminării, egalizarea şanselor, egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. De asemenea, art. 6 lit. h) din acest act normativ prevede că persoanele cu handicap beneficiază, printre altele, şi de drepturi la facilităţi fiscale, însă în mod egal, fără discriminare, în considerarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 50 teza întâi potrivit cărora „Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială“. 20. Pe cale de consecinţă, statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziţie egală pe toţi cei care au acest statut şi care să se bucure în aceeaşi măsură de aceleaşi facilităţi fiscale, în speţă fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. În mod contrar, se instituie o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, care este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. 21. Ca atare, având rolul de garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, a considerat că există o situaţie discriminatorie născută în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, în speţă persoane cu handicap grav sau accentuat, cu consecinţa înfrângerii exigenţelor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 55 alin. (4) lit. k^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nu sunt venituri impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, veniturile realizate în mod individual din exercitarea unei profesii liberale de către persoanele cu handicap grav sau accentuat. 22. Astfel, opţiunea legiuitorului pentru acordarea unor scutiri de impozit pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din salarii a fost justificată de necesitatea protejării veniturilor obţinute de către acestea, fiind întemeiată pe o serie de considerente obiective, şi anume încurajarea persoanelor cu handicap să se integreze în masa activă a populaţiei. Aşa fiind, pe considerentul egalităţii de tratament între persoanele cu handicap grav sau accentuat, facilităţile fiscale aplicate veniturilor de natură salarială ar trebui să se extindă şi asupra veniturilor obţinute din activităţi independente - profesii liberale, aşa cum, de altfel, legiuitorul a înţeles să le extindă şi asupra veniturilor realizate din pensii de către persoanele cu handicap grav sau accentuat. 23. În cauza de faţă, din analiza textului criticat, raportat la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curtea reţine că legiuitorul şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a da eficienţă deciziilor Curţii Constituţionale, statuând, în art. 46^1 - Venituri scutite, că veniturile din activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit. 24. Potrivit Codului fiscal, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente [art. 46 alin. (1)]. Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii [art. 46 alin. (2)]. Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii [art. 46 alin. (3)]. Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea [art. 46 alin. (4) din Legea nr. 571/2003]. 25. Raportate la prevederile legale în materie, în ceea ce priveşte problema pusă în discuţie de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la scutirea persoanelor încadrate în grad de handicap care realizează venituri din profesii liberale de natura veniturilor din chirii, se observă că, potrivit art. 61 alin. (2), persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie [art. 61 alin. (2) din Legea nr. 571/2003]. 26. Ca atare, textul care prevede conţinutul activităţilor independente, coroborat cu cel care califică veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, condiţionează apartenenţa acestora la activităţi independente de derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal. 27. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că, pentru a da satisfacţie autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit solicitărilor acestuia formulate prin criticile de neconstituţionalitate, s-ar impune eliminarea numărului de contracte de închiriere derulate de o persoană fizică ce determină încadrarea ca activitate independentă, pentru a se putea califica veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, indiferent de numărul de contrate astfel derulate, ca venituri realizate din activitatea independentă. Or, acest aspect ţine de competenţa legiuitorului, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a ţării, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie. 28. În acest context, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel că omisiunile legislative nu intră în sfera sa de competenţă. Prin urmare, având în vedere cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Costică Palmaciu în Dosarul nr. 7.060/99/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 septembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
