Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 14 şi ale art. 8 alin. (1)-(5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Simion Dascălu în Dosarul nr. 44.498/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.313D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar pentru partea Centrul European de Afaceri Inventică şi Cercetare S.A. din Bucureşti domnul administrator special Tudor Vladimirescu, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Aceasta arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu ţin cont de drepturile de proprietate intelectuală. În acelaşi timp, relatează pe larg elemente de fapt din dosar şi face referire la legislaţia Uniunii Europene în materia drepturilor de proprietate intelectuală. 4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii Centrul European de Afaceri Inventică şi Cercetare S.A. din Bucureşti, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile art. 135 alin. (2) din Constituţie menţionează protecţia drepturilor de autor. În continuare, prezintă elemente de fapt din dosar. Acesta mai arată că activităţile de cercetare-dezvoltare nu pot fi tratate ca activităţi comerciale. 5. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică o omisiune a legiuitorului şi că reliefează aspecte care ţin de competenţa instanţei judecătoreşti. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 27 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 44.498/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 14 şi ale art. 8 alin. (1)-(5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Simion Dascălu, într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei acţiuni prin care s-a solicitat anularea actelor frauduloase încheiate în dauna creditorilor. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât se încalcă „drepturile materiale“ şi proprietatea intelectuală, facilitându-se chiar furtul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe, sub pretextul aplicării Legii nr. 85/2006. De asemenea, autorul excepţiei argumentează că modul de reglementare şi de aplicare a procedurii insolvenţei conduce la nerespectarea prevederilor referitoare la ajutoarele de stat pentru finanţarea cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, precum şi la nerespectarea prevederilor referitoare la folosirea fondurilor europene pentru finanţarea cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, deturnarea acestora de la scopul pentru care au fost acordate prin contractul de finanţare şi direcţionarea lor către alte conturi sau pentru a fi utilizate la discreţia creditorilor sau firmelor de insolvenţă. 8. Drepturile materiale de proprietate intelectuală nu sunt luate în considerare de către administratorii/lichidatorii judiciari în vederea evaluării lor, în interesul debitoarei şi al creditorilor, mai înainte de a se solicita intrarea în faliment a debitoarei prin procedura simplificată, fiind cu rea-credinţă însuşite de lichidatori şi apoi transferate unor terţe părţi (alte persoane juridice). Prin dispoziţiile legale criticate s-a ignorat valoarea drepturilor de proprietate intelectuală şi proprietate industrială, care sunt active intangibile cu valoare mare care depăşesc cu multe ordine de mărime valoarea cumulată a activelor imobiliare şi mobiliare ale oricărei debitoare, nefiind însă evaluate de administratorii judiciari. 9. În ceea ce priveşte prevederile art. 8 din Legea nr. 85/2006 se arată, în esenţă, că: dispoziţiile art. 8 alin. (1) se referă la dispoziţiile art. 11 în loc de art. 12, articol care se referă explicit la recurs şi drepturile în calea de recurs; dispoziţiile art. 8 alin. (2) se referă la un termen prea scurt; dispoziţiile art. 8 alin. (3) nu se vor respecta niciodată; dispoziţiile art. 8 alin. (4) determină instanţa de recurs să respingă ca neîntemeiată orice contestaţie faţă de măsurile luate de administratorii/lichidatorii judiciari sau de dispoziţiile abuzive ale judecătorului sindic, situaţie care face derizoriu dreptul constituţional al persoanelor fizice sau juridice la calea de atac prin recurs legal; dispoziţiile art. 8 alin. (5) cuprind anumite prevederi prin care se instituie măsuri discriminatorii. 10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006 este întemeiată, acestea fiind contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 135 referitor la stimularea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice naţionale. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Raportat la argumentele aduse în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta este inadmisibilă, întrucât vizează, pe de o parte, o solicitare de completare a legii, autorul arătându-se nemulţumit de faptul că Legea nr. 85/2006 nu conţine vreo normă legală care să reglementeze situaţia drepturilor de proprietate intelectuală, iar, pe de altă parte, o critică faţă de modalitatea de interpretare şi aplicare a legii, autorul invocând neglijenţa sau reaua-credinţă a administratorului/lichidatorului judiciar, inclusiv lipsa de interes a judecătorului sindic în protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. În subsidiar, Guvernul mai menţionează jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 786 din 7 noiembrie 2006. 13. În ceea ce priveşte activităţile curente, reglementate de art. 3 pct. 14, Guvernul arată că acestea reprezintă operaţiunile comerciale şi financiare, aflate în desfăşurare, specifice perioadei de observaţie. Activităţile curente vor fi exercitate de către administratorul special sau de către administratorul judiciar în funcţie de păstrarea sau ridicarea dreptului de administrare al debitorului. În situaţia în care debitorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare, toate activităţile curente vor fi efectuate sub supravegherea administratorului special, iar, în situaţia în care i s-a ridicat dreptul de administrare, activităţile curente vor putea fi efectuate sub conducerea administratorului judiciar/lichidator (art. 18 din Legea nr. 85/2006). Prin urmare, protecţia conferită de lege debitorului, activităţii şi, în fine, creditorilor se reflectă şi în măsurile luate după pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii, asupra fostelor organe de conducere ale debitorului. Totodată, sunt impuse limite creditorilor, în vederea instituirii „concursului“ între ei şi a controlului judiciar al legalităţii măsurilor întreprinse de practicianul în insolvenţă desemnat să conducă activitatea sau doar să lichideze bunurile şi să acopere datoriile. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, îl constituie prevederile art. 3 pct. 14 şi ale art. 8 alin. (1)-(5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul conţinut: - Art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006: "14. activităţile curente reprezintă acele fapte de comerţ şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie, în cursul normal al comerţului său, cum ar fi: a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora; c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente." – Art. 8 alin. (1)-(5) din Legea nr. 85/2006: "(1) Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11. Hotărârile curţii de apel sunt definitive.(2) Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgenţă. Citarea părţilor în apel şi comunicarea deciziilor pronunţate se fac potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. Instanţele judecătoreşti vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă. În vederea soluţionării apelului, se trimit la curtea de apel, în copie certificată, de grefierul-şef al tribunalului, numai actele care interesează soluţionarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanţa de apel consideră necesare şi alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părţilor interesate să le depună în copie certificată.(3) Prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanţa de apel.(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul judecării apelului împotriva următoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic: a) sentinţa de respingere a contestaţiei debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. (4); b) sentinţa prin care se decide intrarea în procedura simplificată; c) sentinţa prin care se decide intrarea în faliment, pronunţată în condiţiile art. 107; d) sentinţa de soluţionare a contestaţiei la planul de distribuire a fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe, introdusă în temeiul art. 122 alin. (3).(5) Pentru toate cererile de apel formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar. Completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va soluţiona toate apelurile următoare privind aceeaşi procedură, exercitate împotriva aceleiaşi hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunţate de judecătorul-sindic în acelaşi dosar de insolvenţă." 17. Curtea observă că dispoziţiile Legii nr. 85/2006 au fost abrogate prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dar, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauză. 18. În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 42 privind interzicerea muncii forţate, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 135 privind economia şi ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. Se mai invocă prevederile art. 179 privind cercetarea şi dezvoltarea tehnologică şi spaţiul şi ale art. 189 privind politica europeană a spaţiului din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea şi completarea dispoziţiilor legale criticate, în sensul unei protecţii exprese şi speciale a drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul procedurii insolvenţei, inclusiv de ordin procedural. Aşadar, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează, în fapt, şi o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanţă constituţională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţie, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanţa constituţională a omisiunii legislative, a se vedea şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55). 20. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate se referă şi la aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii. Or, aceste chestiuni, neintrând în sfera contenciosului constituţional, ţin de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti. Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 14 şi ale art. 8 alin. (1)-(5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Simion Dascălu în Dosarul nr. 44.498/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
