Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian Bota în Dosarul nr. 785/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.173 D/2017. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că textul criticat nu reglementează o procedură referitoare la soluţionarea unei acuzaţii penale, motiv pentru care nu se impune asigurarea, în cazul acesteia, a dublului grad de jurisdicţie în materie penală. Se susţine că, pentru acest motiv, dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 645 din 13 octombrie 2015, despre care se arată că este aplicabilă în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia penală nr. 87 din 24 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.139/1/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Adrian Bota în Dosarul nr. 785/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală având ca obiect, printre altele, soluţionarea apelului formulat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva unei încheieri pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin care a fost respinsă o contestaţie privind durata procesului penal, promovată de autor. Prin Decizia nr. 85/A din 17 martie 2017, pronunţată în cauza mai sus menţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală. Împotriva dispoziţiei de respingere anterior arătate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, apel ce a fost admis prin Decizia penală nr. 87 din 24 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.139/1/2017, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a sesizat Curtea Constituţională cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că inexistenţa unei căi de atac împotriva încheierii prin care este soluţionată contestaţia privind durata procesului penal lipseşte partea interesată de accesul liber la justiţie, de dreptul la un proces echitabil şi de dreptul la un recurs efectiv, întrucât aceasta nu are posibilitatea de a-şi apăra interesele procesuale prin mijloace juridice adecvate. Se arată că, în prezenta cauză, infracţiunile săvârşite afectează interesele procesuale ale celor două fiice minore ale autorului excepţiei, motiv pentru care textul criticat încalcă şi dispoziţiile art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi pe cele ale art. 19 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului. 6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că dispoziţiile legale criticate au în vedere situaţiile în care organele de urmărire penală sau instanţele de judecată nu îşi desfăşoară activitatea într-un termen rezonabil, având ca efect accelerarea procedurilor şi reglementând, astfel, ele însele o cale de atac ce asigură buna administrare a justiţiei. Se arată că această cale de atac a fost introdusă ca urmare a obligaţiei statului ce decurge din dispoziţiile art. 6 din Convenţie şi constituie un mijloc de acţiune al părţii interesate pentru soluţionarea unui proces penal într-un termen rezonabil. Se susţine că nereglementarea unei căi de atac împotriva încheierii prin care este soluţionată contestaţia privind durata procesului penal este justificată de caracterul special al procedurii reglementate prin dispoziţiile art. 488^6 din Codul de procedură penală. Este invocat, totodată, art. 129 din Constituţie, conform căruia căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la considerentele Deciziei nr. 645 din 13 octombrie 2015 şi se susţine că textul criticat nu numai că nu aduce atingere dispoziţiilor art. 13 din Convenţie, ci reglementează o cale de atac ce constituie un recurs efectiv, în sensul prevederilor convenţionale anterior menţionate, ce garantează durata rezonabilă a procedurilor judiciare, componentă a dreptului la un proces echitabil. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Arată că îşi menţine punctul de vedere ce a fost reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac.“ 13. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare şi ale art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 6, 8 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil, la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi la dreptul la un recurs efectiv şi dispoziţiilor art. 19 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul unor critici de neconstituţionalitate similare, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată. 15. Prin Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, precitată, paragraful 14, Curtea a reţinut că, deşi încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac, acest fapt nu aduce atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil şi nici dreptului la apărare, consacrate de art. 21 şi 24 din Constituţie. Pentru argumentarea acestei soluţii, Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, paragraful 22, prin care a reţinut că procedura reglementată la art. 488^4-488^6 din Codul de procedură penală nu vizează fondul cauzei penale, prin procedura analizată nefiind judecată o acuzaţie în materie penală, în sensul prevederilor art. 6 din Convenţie. Prin încheierea pronunţată, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa de judecată nu dispune cu privire la vinovăţia inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia, ci apreciază asupra duratei rezonabile a activităţii de urmărire penală sau de judecată, conform dispoziţiilor art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. În cazul respingerii contestaţiei, poate fi formulată o nouă contestaţie, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 488^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu menţiunea că abuzul de drept constând în formularea cu rea-credinţă a contestaţiei se sancţionează cu amendă judiciară şi cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare ocazionate. Dacă s-a constatat depăşirea duratei rezonabile, o nouă contestaţie în aceeaşi cauză se va soluţiona cu luarea în considerare, potrivit art. 488^6 alin. (3) din Codul de procedură penală, exclusiv a motivelor ivite ulterior contestaţiei anterioare. 16. Prin aceeaşi decizie, respectiv Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, paragraful 14, Curtea a constatat că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, şi nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, Curtea a reţinut că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condiţiile în care scopul reglementării criticate îl reprezintă obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a susţinerilor părţilor, subiecţilor procesuali principali şi procurorului. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea jurisprudenţei anterior invocate, atât soluţia, cât şi considerentele reţinute în decizia mai sus analizată sunt aplicabile şi în prezenta cauză. 18. Distinct de cele reţinute prin decizia mai sus invocată, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un recurs efectiv, prevăzut la art. 13 din Convenţie, reprezintă o garanţie suplimentară în raport cu cele existente la nivel naţional, care semnifică asigurarea mijloacelor procesuale prin care persoanele fizice ale căror drepturi fundamentale au fost încălcate să poată obţine, în faţa instanţelor sau a altor autorităţi naţionale, restabilirea stării de legalitate, inclusiv prin plata unor despăgubiri adecvate (a se vedea Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Kudła împotriva Poloniei, paragraful 152). Însă, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, prevederile art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, referitoare la contestaţia privind durata procesului penal, reprezintă o garanţie a soluţionării cauzelor penale într-un termen rezonabil şi, în acest fel, a respectării dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 6 din Convenţie şi la art. 21 alin. (3) din Constituţie, drept fundamental reglementat, totodată, la art. 8 din Codul de procedură penală ca principiu al aplicării legii procesual penale, dispoziţie legală ce constituie o aplicare a normei constituţionale anterior menţionate. Prin aceeaşi jurisprudenţă, s-a arătat că legiuitorul a prevăzut procedura contestaţiei privind durata procesului penal, în aplicarea prevederilor art. 13 din Convenţie, ca un remediu efectiv ce poate fi exercitat împotriva prelungirii nejustificate a etapelor procesului penal, în situaţia în care astfel de întârzieri sunt de natură a încălca drepturile fundamentale ale părţilor (a se vedea Decizia nr. 510 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, paragraful 14, Decizia nr. 640 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, paragrafele 14-21, şi Decizia nr. 131 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 6 iulie 2018, paragraful 17). Aşa fiind, textele criticate reprezintă o formă de asigurare la nivelul legislaţiei naţionale a dreptului la un recurs efectiv şi nu o încălcare a normei convenţionale ce reglementează acest drept. 19. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală a prevederilor art. 8 din Convenţie, acestea nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât reglementează dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. 20. Totodată, autorul excepţiei invocă încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 19 din Convenţia asupra drepturilor copilului, adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989, convenţie ratificată de statul român prin Legea nr. 18/1990. Curtea reţine însă că dispoziţiile legale anterior menţionate nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece acestea prevăd obligaţia statele semnatare de a lua toate măsurile legislative, administrative, sociale şi educative corespunzătoare, în vederea protejării copilului împotriva oricăror forme de violenţă, vătămare sau abuz, fizic sau mental etc., inclusiv prin proceduri eficiente pentru stabilirea de programe sociale care să asigure sprijinul necesar copilului şi celor cărora le-a fost încredinţat. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Bota în Dosarul nr. 1.139/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători şi constată că prevederile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
