Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale, excepţie ridicată de Lucreţiu-Hadriade Vădan în Dosarul nr. 504/57/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 696D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile vizează completarea textului normativ în sensul ca, în dispoziţiile vizând impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, să fie inclusă şi taxa pe valoarea adăugată, căreia să i se aplice acelaşi regim de amnistie fiscală prevăzut de legea în discuţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 504/57/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale, excepţie ridicată de Lucreţiu-Hadriade Vădan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită obligarea organelor fiscale la emiterea deciziei privind anularea unor obligaţii fiscale stabilite prin decizii de impunere, anularea acestora, aplicarea Legii nr. 29/2018 şi restituirea sumelor achitate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate, prin care sunt anulate anumite obligaţii fiscale ale unei categorii de cetăţeni, sunt adoptate fără a fi menţionate criteriile obiective în baza cărora s-a ajuns la concluzia conform căreia persoane aflate în aceleaşi situaţii (dezvoltatori imobiliari persoane fizice) sunt scutite de o parte din obligaţiile fiscale pe care le datorează bugetului de stat (impozit pe venit şi contribuţii sociale), iar pentru alte categorii de obligaţii fiscale generate de activitatea pe care au desfăşurat-o (taxa pe valoarea adăugată) nu sunt scutiţi, respectiv s-a adoptat doar o amnistie fiscală parţială, aspect ce este contrar principiului legalităţii şi principiului egalităţii. 6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2018. Având în vedere critica de neconstituţionalitate formulată, care vizează numai art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018, Curtea reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi legale, care au următorul cuprins: „(1) În cazul tranzacţiilor pentru care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice, se anulează diferenţele de obligaţii fiscale principale, respectiv impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării acestor venituri ca venituri dintr-o activitate independentă, obţinute de către persoanele fizice din transferul proprietăţilor imobiliare care fac parte din patrimoniul afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii şi ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, care a fost concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 603 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 3 decembrie 2021, iar în prezenta cauză critica de neconstituţionalitate este parţial diferită de cea care a fost învederată în decizia precitată prin faptul că, pe lângă omisiunea legislativă învederată în toate cauzele, sunt antamate şi aspecte ce ţin de o pretinsă încălcare a principiilor legalităţii şi egalităţii în drepturi. 13. Astfel, în prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, similar criticilor formulate în cauza în care a fost pronunţată Decizia nr. 603 din 30 septembrie 2021, doreşte o completare a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018, în sensul extinderii categoriilor obligaţiilor fiscale principale şi accesorii aferente acestora care să se încadreze în cuprinsul acestui act normativ, astfel ca, pe lângă impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, să fie inclusă şi taxa pe valoarea adăugată, căreia să i se aplice acelaşi regim de amnistie fiscală prevăzut de legea în discuţie. 14. Având în vedere aceste aspecte, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Curtea constată, pe de o parte, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestuia cu dispoziţiile şi principiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală prevăd expressis verbis principiul potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării“, ceea ce indică, în mod neechivoc, faptul că actul de legiferare este de competenţa exclusivă a Parlamentului. 15. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului legalităţii, prin prisma faptului că legiuitorul nu a menţionat criteriile care au stat la baza anulării numai a anumitor obligaţii fiscale, context legislativ ce ar crea o anumită discriminare între contribuabili în funcţie de categoria în care se regăsesc - persoane fizice sau persoane juridice - şi de activitatea pe care o desfăşoară şi care determină implicit obligaţia fiscală ce le incumbă, astfel cum s-a precizat mai sus, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. 16. Astfel, din analiza unuia dintre instrumentele de prezentare şi motivare a legii în discuţie, respectiv expunerea de motive, Curtea observă că promovarea acestui act normativ a fost determinată de necesitatea îndreptării situaţiilor apărute în practică în urma aplicării neunitare de către organele fiscale a normelor privind impozitarea diferită a aceluiaşi tip de venit obţinut de aceeaşi categorie de contribuabili, respectiv persoane fizice, atunci când acestea transferă proprietăţi imobiliare (acţionând ca un dezvoltator imobiliar), altele decât cele care sunt locuinţe utilizate în scop personal şi care au fost încadrate fie în categoria veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, fie în categoria veniturilor din activităţi independente. 17. Ca atare, referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, aplicând considerentele de principiu reţinute de instanţa de contencios constituţional în ceea ce priveşte normele de calitate a legii, inclusiv cu referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea reţine că prevederile criticate, din perspectiva adusă în discuţie de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu sunt contrare principiului legalităţii. 18. De asemenea, pentru argumentele mai sus enunţate, Curtea nu poate reţine nici pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. Principiul egalităţii nu presupune uniformitate, ci stabileşte ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit. Altfel spus, principiul egalităţii nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situaţii diferite. 19. În acest context, este incidentă regula exceptio est strictissimae interpretationis, potrivit căreia atunci când o normă juridică instituie o excepţie de la regulă, aceasta nu poate fi extinsă şi la alte situaţii pe care norma juridică nu le prevede, aşa încât amnistia fiscală instituită prin dispoziţiile unor acte normative şi condiţiile prevăzute de acestea pentru beneficiul scutirilor nu poate fi extinsă sau convertită într-un drept fundamental. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că, în materie fiscală, regula o reprezintă plata obligaţiilor fiscale, amnistia având un caracter de excepţie (a se vedea Decizia nr. 5 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 401 din 10 mai 2018, paragraful 17). 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucreţiu-Hadriade Vădan în Dosarul nr. 504/57/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
