Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Anca-Marina Gingir în Dosarul nr. 10.880/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.147D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că nu poate fi reţinută critica prin raportare la art. 16 din Constituţie, întrucât situaţiile juridice comparate de autoarea excepţiei sunt diferite, fiind vorba despre persoane ale căror dosare de despăgubire erau deja înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi persoane ale căror dosare de despăgubire au fost înregistrate ulterior acestui moment la Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, instituţie care, potrivit noii reglementări, a preluat atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 358A din 23 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 10.880/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de AncaMarina Gingir într-o cauză civilă având ca obiect obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei decizii cu privire la despăgubirile cuvenite pentru un imobil revendicat în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că, pentru a nu discrimina cetăţenii care aveau deja dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, faţă de persoanele ale căror dosare sunt depuse ulterior datei intrării în vigoare a legii menţionate, ar trebui să se prevadă ca ambele categorii de dosare să fie soluţionate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor. Cum nu acesta este însă sensul legii, dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece împart cetăţenii în două categorii, respectiv o categorie de cetăţeni care au aşteptat deja 10-13 ani şi urmează să mai aştepte încă 5 ani şi o altă categorie care urmează să aştepte doar maximum 5 ani. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu fac altceva decât să soluţioneze distinct situaţiile diferite în care se află două categorii de persoane interesate, autoarea excepţiei solicitând o discriminare pozitivă, respectiv crearea unei situaţii mai favorabile pentru persoanele ale căror dosare de despăgubiri erau deja înregistrate la data intrării în vigoare a legii. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, în esenţă, că normele legale supuse controlului de constituţionalitate, prin care se instituie o diferenţă între persoanele care au deja dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi cele ale căror dosare urmează să fie transmise Secretariatului Comisiei Naţionale ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu sunt de natură să instituie discriminări, deoarece categoriile de persoane menţionate nu se află în situaţii similare. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conţinut: - art. 34 alin. (1) şi (2): "(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.“" 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 - Egalitatea în drepturi din Constituţie. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu se poate reţine consacrarea, prin prevederile de lege criticate, a unui tratament juridic discriminatoriu între persoanele ale căror dosare de despăgubire erau deja înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi cele ale căror dosare urmează să fie transmise Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor [autoritate nou-constituită, care, în virtutea art. 18 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, a preluat atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor] ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. 14. Sub acest aspect, instituirea unor noi termene în care entităţile învestite trebuie să soluţioneze notificările depuse la acestea, respectiv dosarele de despăgubire înregistrate la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, se înscrie în raţiunea pentru care legea însăşi a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficienţă procesului reparatoriu al măsurilor abuzive de preluare a unor imobile în timpul regimului comunist, asigurându-se, în acelaşi timp, şi certitudinea finalizării acestuia (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 408 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 24 octombrie 2018, paragraful 19). 15. De altfel, respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate (Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000). 16. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi, acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). Or, în cauză, prevederile de lege criticate au ca scop crearea unui mecanism care să dea tuturor persoanelor îndreptăţite satisfacţie sub aspectul obţinerii de reparaţii pentru imobilele preluate în mod abuziv de statul român în timpul regimului comunist, indiferent de momentul la care dosarele de despăgubire ale acestora au fost înregistrate la autoritatea competentă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anca-Marina Gingir în Dosarul nr. 10.880/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
