Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 2.494/271/2016* al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 864D/2018. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, reiterând concluziile depuse în susţinerea excepţiei şi subliniind faptul că prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a dorit să semnaleze dispariţia materiei contenciosului administrativ din cadrul litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată. Mai arată că textul de lege criticat nu permite exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, aşa cum prevede expres art. 126 alin. (6) din Constituţie, iar în speţă, deşi era vorba de un litigiu de contencios administrativ, au fost aplicate normele Codului de procedură civilă. De asemenea, învederează şi procesul de dispariţie treptată a materiei dreptului administrativ, din cadrul învăţământului superior juridic. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat reglementează un principiu de procedură civilă cu caracter general, ce a existat şi în Codul de procedură civilă din 1865, şi care nu face discriminare între diferitele categorii de cetăţeni. 5. În replică, autorul excepţiei reiterează prevederile cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la interesul legitim privat, arătând că un complet de judecată nu poate cunoaşte aceste aspecte, pentru viitor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 27 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.494/271/2016*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Alexandru Maghiar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva Sentinţei nr. 260/CA/2016 din 17 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâţii Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, privind cererea de constatare, între altele, a faptului că reclamantul este discriminat faţă de alte persoane, mai precis faţă de cadrele didactice cu studii superioare de 3 ani, absolvite în alte ţări din Uniunea Europeană. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, în temeiul textului de lege criticat, fără o minimă raportare la prevederile Codului de procedură civilă sau consultarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, deşi acţiunile în contencios administrativ sunt, în principal, acţiuni în constatare a vătămării drepturilor pretinse, iar nu în realizarea lor, drepturi ce se bucură de protecţie constituţională. Se mai arată că invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu este un accesoriu al cererii principale, ci constituie o cerere principală separată, ca o garanţie în plus a principiului accesului liber la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că acestea consacră acţiunea în constatare, numită şi în recunoaşterea dreptului sau în confirmare, acţiune prin care reclamantul solicită instanţei să constate existenţa unui drept al său sau inexistenţa unui drept al pârâtului împotriva sa. Pentru exercitarea acţiunii în constatare este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: partea să nu poată cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege, să justifice un interes şi prin acţiune să nu urmărească contestarea existenţei sau inexistenţei unei stări de fapt. O particularitate importantă a acţiunii în constatare rezidă în caracterul său preventiv, scopul exercitării sale fiind acela de a preîntâmpina contestarea unui raport juridic. Prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă statornicesc, de asemenea, principiul subsidiarităţii acţiunii în constatare în raport cu acţiunea în realizarea dreptului. Caracterul subsidiar şi limitat al acestei acţiuni constituie expresia voinţei legiuitorului de a adopta norme prin care actul de justiţie să fie gestionat în mod eficient, astfel încât activitatea organelor judiciare să nu fie încărcată cu două acţiuni paralele: una în constatare şi una în realizarea dreptului. 11. Se mai apreciază că, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi în modalităţile instituite de lege. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 35 - Constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, potrivit cărora: „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.“ 15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 47 - Dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei este nemulţumit de modul în care instanţa de judecată a interpretat şi aplicat în cauză dispoziţiile legale criticate, fără a formula critici de neconstituţionalitate distincte ale acestora. 17. În jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012, şi prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016, Curtea Constituţională a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Astfel, aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat. Or, în cauza de faţă, Curtea reţine că, în motivarea excepţiei, nu au fost formulate critici de neconstituţionalitate ale normei legale, iar datorită generalităţii normelor de referinţă, acestea nu pot fi deduse de către Curte din examinarea acesteia. 18. Prin urmare, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte exigenţele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „sesizările trebuie [...] motivate“, astfel încât Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992 stabileşte că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.“ În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte exigenţele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „sesizările trebuie [...] motivate“, astfel încât urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 2.494/271/2016* al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
