Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita în Dosarul nr. 2.867/255/2016 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 478D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 831D/2018 şi nr. 2.369D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita şi de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în dosarele nr. 233/255/2017 şi nr. 644/255/2018 ale Judecătoriei Marghita. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent învederează Curţii că, la Dosarul nr. 2.369D/2018, a fost transmis un document din partea Romanian Greek-Catholic Association, cu sediul în Irvine, California, în calitate de amicus curiae, în sprijinul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 831D/2018 şi nr. 2.369D/2018 la Dosarul nr. 478D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 831D/2018 şi nr. 2.369D/2018 la Dosarul nr. 478D/2018, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că invocarea art. 29 din Constituţie nu are legătură cu cauza, întrucât textele de lege criticate nu impun un criteriu de organizare a cultelor religioase, pentru a face incident textul constituţional menţionat. În ceea ce priveşte critica prin raportare la art. 44 din Constituţie, consideră că se pune o problemă de interpretare a legii, pentru a se stabili dacă reconstituirea dreptului de proprietate se poate face doar cu privire la terenurile pe care structurile reprezentative ale cultelor religioase le-au avut în proprietate sau şi pentru terenurile pe care subunităţile acestor structuri le-au avut cândva în proprietate. Totodată, autorii excepţiei raportează constituţionalitatea prevederilor de lege criticate nu doar la norme din Legea fundamentală, ci şi la norme de organizare a cultelor religioase. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 8. Prin încheierile din 21 martie 2018, 10 mai 2018 şi 5 decembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 2.867/255/2016, nr. 233/255/2017 şi, respectiv, nr. 644/255/2018, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă şi Judecătoria Marghita au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. Excepţia a fost ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita şi de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit structurilor reprezentative ale unităţilor de cult să dobândească dreptul de proprietate, cu titlul de reconstituire, şi asupra terenurilor pe care entităţile inferioare din organizarea proprie le-au avut în proprietate, potrivit statutelor proprii. Art. 29 alin. (3) din Legea fundamentală dă dreptul cultelor religioase din România care sunt înregistrate legal să se organizeze potrivit statutelor proprii, ceea ce implică dreptul de acces la toate beneficiile acordate prin legislaţia civilă, conform procedurilor şi normelor de organizare proprii. Or, interpretarea dată de unele instanţe prevederilor art. 23 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 1/2000, în sensul că „structurile reprezentative ale unităţilor de cult pot dobândi proprietatea doar asupra terenurilor pe care ele însele le-au avut în proprietate, în limitele prevăzute de lege, fiecare unitate reprezentativă având un drept propriu la reconstituire doar cu privire la terenul pe care l-a avut în proprietate“, este profund neconstituţională, deoarece aduce atingere principiului constituţional al libertăţii şi autonomiei cultelor religioase. 10. Autorii excepţiei arată că, în cazul Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Oradea, respectiv al Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita, precum şi în toate cazurile similare sunt incidente prevederile canonului 930 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale (recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii RomanoCatolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale), care constituie statutul propriu de organizare a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice: „după desfiinţarea persoanei juridice, bunurile sale trec la persoana juridică imediat superioară, rămânând întotdeauna stabilite dorinţele fondatorilor sau donatorilor, a drepturilor câştigate şi a statutelor prin care era condusă persoana juridică desfiinţată“. Aşadar, ca urmare a desfiinţării Bisericii Greco-Catolice prin Decretul nr. 358/1948, bunurile unei parohii „trec la persoana juridică imediat superioară“, care este protopopiatul. 11. De asemenea, prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu garantează dreptul de proprietate privată al Bisericii Greco-Catolice din România, conform structurii sale organizatorice după statutele proprii. O interpretare diferită a acestor prevederi este discriminatorie şi contrară economiei întregii legi a fondului funciar, care reconstituie dreptul de proprietate nu numai pentru persoanele fizice şi juridice care le-au avut în proprietate înainte de 1945, ci şi în favoarea tuturor moştenitorilor persoanelor fizice sau a succesorilor persoanelor juridice de drept privat. Or, din această perspectivă, fundaţiile, asociaţiile, composesoratele etc., în calitate de continuatoare ale vechilor proprietari, ar putea să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate, în timp ce structurile reprezentative ale unităţilor de cult, organizate după norme proprii, ar fi lipsite de posibilitatea de a dobândi restituirea proprietăţilor funciare ale unităţii de cult (ale cultului religios), cu toate structurile sale organizatorice. Practic, printr-o astfel de interpretare a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 1/2000 se neagă dreptul Bisericii Greco-Catolice la autodeterminare şi autoorganizare, deşi acest drept este garantat în plan constituţional, şi se creează o situaţie discriminatorie cu alte subiecte de drept. 12. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Judecătoria Marghita consideră că prevederile legale care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, care au următorul conţinut: - Art. 23 alin. (1) şi (1^2): "(1) Structurile reprezentative ale unităţilor de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafeţe de teren agricol pe care le-au avut, astfel: a) centre eparhiale, până la 100 ha; b) protoierii, până la 50 ha; c) mânăstiri şi schituri, până la 50 ha; d) parohii şi filii, până la 10 ha. (...)(1^2) Unităţile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în proprietate suprafeţe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută în 1945." 18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 29 alin. (3), potrivit căruia cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii, şi în art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată. Se invocă, prin raportare la art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, şi prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Din interpretarea art. 20 din Legea fundamentală prin prisma textelor convenţionale menţionate, Curtea reţine, totodată, şi prevederile constituţionale ale art. 16 privind principiul egalităţii. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textele de lege criticate oferă structurilor reprezentative ale unităţilor de cult posibilitatea de a dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafeţele de teren agricol pe care le-au avut anterior anului 1945. Referindu-se la aceste entităţi, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 menţionează expres centrele eparhiale, protoieriile, mânăstirile, schiturile, parohiile şi filiile. Formal, autorii excepţiei nu se încadrează în această enumerare, fiind Protopopiatul Român Unit cu Roma, GrecoCatolic, Marghita, respectiv Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea. Or, argumentarea pretinsei neconstituţionalităţi este realizată tocmai din perspectiva faptului că dispoziţiile de lege criticate nu includ protopopiatele (care sunt circumscripţii administrative bisericeşti, ce cuprind mai multe parohii din aceeaşi episcopie), respectiv episcopiile (prin „episcopie“ se înţelege teritoriul asupra căruia se extinde autoritatea unui episcop sau instituţia bisericii creştine care este condusă de un episcop), printre entităţile care pot beneficia de restituire. Nemulţumirea autorilor excepţiei vizează aşadar o omisiune de reglementare, a cărei complinire nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Curtea Constituţională nu se poate substitui legiuitorului pentru eventuala completare a listei titularilor dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere, în condiţiile în care legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în accepţiunea conferită de Constituţie, în aşa fel încât acesta să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecţi de drept. 20. Mai mult, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în ceea ce priveşte legislaţia cu caracter reparator, legiuitorul este liber să opteze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte măsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetăţeni aflate în situaţii identice (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1088 din 17 noiembrie 2020, paragraful 37, sau Decizia nr. 235 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2009). 21. Totodată, Curtea observă că în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, sub aspectul naturii juridice, protopopiatele sunt persoane juridice imediat superioare parohiilor Bisericii Greco-Catolice, desfiinţată prin Decretul nr. 358/1948, astfel că, potrivit prevederilor canonului 930 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, care constituie statutul de organizare a Bisericii Române Unite cu Roma, GrecoCatolice, după desfiinţarea persoanei juridice, bunurile sale trec la persoana juridică imediat superioară. Din perspectiva evidenţiată de autorii excepţiei, Curtea constată că se critică modul de interpretare şi aplicare a prevederilor normative incidente în cauză, prin coroborarea prevederilor de lege supuse controlului de constituţionalitate cu prevederile Codului Canoanelor Bisericilor Orientale - care instituie regula amintită, potrivit căreia, după desfiinţarea persoanei juridice, bunurile sale trec la persoana juridică imediat superioară -, precum şi cu dispoziţiile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care, printre altele, stabilesc, în art. 8, că, în România, cultele recunoscute se organizează şi funcţionează în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice. Or, aceasta nu este o problemă de constituţionalitate. Astfel cum rezultă din art. 126 alin. (1) din Constituţie, este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti să stabilească situaţia de fapt ce stă la baza litigiilor şi să determine prevederile de lege ce constituie temei al acţiunilor aflate pe rolul acestora, precum şi dispoziţiile normative care, prin coroborare cu acestea, conduc la soluţionarea cauzei, în funcţie de împrejurările concrete ale acesteia, apreciind, în speţă, în ce măsură reclamantele beneficiază sau nu de un drept propriu la reconstituire asupra terenurilor agricole. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita în Dosarul nr. 2.867/255/2016 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 233/255/2017 al Judecătoriei Marghita şi de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în Dosarul nr. 644/255/2018 al Judecătoriei Marghita. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi Judecătoriei Marghita şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
