Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Marin Frunză, Mihaela Smadu şi Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 22.847/233/2014 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.787D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22.847/233/2014, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Frunză, Mihaela Smadu şi Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în apelul împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă cererea acestora de anulare a proceselor-verbale şi a hotărârilor prin care s-au numit/înlocuit preşedintele şi organele de conducere alese ale asociaţiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că textele de lege criticate sunt neconstituţionale întrucât nu îndeplinesc exigenţele de calitate ale legii, permit să fie interpretate arbitrar, creează o situaţie de conflict temporal între legi, instituind două conduceri paralele ale asociaţiei de locatari: o conducere stabilită de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi o conducere atestată de o pretinsă hotărâre a adunării generale. 6. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că art. 21 din Legea nr. 230/2007 este constituţional. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece, deşi autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă anumite prevederi din Constituţie ca fiind încălcate, prin conţinutul său critica de neconstituţionalitate nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textele de lege criticate şi normele constituţionale invocate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, conform cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate. Autorii excepţiei se limitează la a preciza dispoziţiile constituţionale şi a menţiona că acestea sunt încălcate, fără a aduce veritabile critici de neconstituţionalitate. De altfel, aprecierile autorilor excepţiei privesc norme de interpretare şi aplicarea a legii, atribut al instanţelor judecătoreşti. 9. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional. Pentru început, apreciază, în esenţă, că textul de lege criticat nu aduce atingere art. 16, art. 21 şi art. 148 din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii în materie. Totuşi, privite dintr-o perspectivă de ansamblu, motivele de neconstituţionalitate invocate de autori ţin, mai degrabă, de modul de interpretare şi aplicare a normelor legale criticate asupra procesului dedus judecăţii. Curtea Constituţională nu se poate substitui instanţei în interpretarea prevederilor legale incidente în cadrul unui proces, în condiţiile în care, în virtutea rolului său activ, instanţa de judecată tocmai acest lucru trebuie să-l realizeze în funcţie de probele propuse, încuviinţate şi administrate în cadrul procesului. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: "(1) La adunarea generală de constituire a asociaţiei de proprietari, proprietarii vor alege dintre cei prezenţi un comitet executiv, format din preşedintele asociaţiei de proprietari şi un cenzor sau o comisie de cenzori, şi vor hotărî numărul membrilor acestora şi durata mandatelor lor. Dacă dintre membrii asociaţiei de proprietari nu se poate alege un cenzor sau comisia de cenzori, atunci adunarea generală a proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari va mandata comitetul executiv pentru angajarea unui cenzor din afara asociaţiei de proprietari, persoană fizică ori juridică de specialitate, pe bază de contract sau convenţie de prestări de servicii.(2) Cenzorul sau membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă cel puţin studii medii şi pot depune, dacă adunarea generală a asociaţiei de proprietari hotărăşte astfel, într-un cont bancar al asociaţiei de proprietari, o garanţie suficientă şi îndestulătoare, pe baza unui contract de garanţie încheiat în acest sens. Cuantumul garanţiei nu poate fi mai mic decât media anuală a totalului cheltuielilor lunare ale asociaţiei.(3) Preşedintele asociaţiei de proprietari este fie candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al comitetului executiv ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor din cadrul adunării generale. Preşedintele, în situaţii deosebite, poate numi temporar dintre membrii comitetului executiv un vicepreşedinte căruia îi poate delega atribuţiile sale." 13. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 230/2007 a fost abrogată prin art. 110 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 300 iulie 2018. Dispoziţiile criticate, deşi nu mai sunt în vigoare, îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă anularea unor acte emise în temeiul Legii nr. 230/2007, astfel încât acestea vor fi supuse controlului potrivit celor statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. 14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 11 referitor la tratatele internaţionale şi dreptul intern, art. 15 privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv, art. 14 referitor la interzicerea discriminării şi art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii excepţiei invocă în mod formal dispoziţiile constituţionale ale art. 1, art. 11, art. 15, art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 24 şi art. 148 şi dispoziţiile art. 1, art. 6, art. 13, art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, fără a motiva însă pretinsa contrarietate a dispoziţiilor criticate cu prevederile invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 16. Cu privire la motivarea unei excepţii de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 17. Aplicând aceste considerente de principiu ale deciziei antereferite la prezenta cauză, Curtea constată că indicarea textelor constituţionale şi convenţionale pretins încălcate nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autori. Aşadar, dat fiind caracterul general al textelor pretins încălcate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate în raport cu acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia ridicată nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. 18. Pe de altă parte, Curtea reţine că toate susţinerile autorilor excepţiei reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea şi aplicarea textelor de lege criticate de către instanţa care soluţionează litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate. 19. Având în vedere toate aceste argumente, Curtea va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 230/2007. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Marin Frunză, Mihaela Smadu şi Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 22.847/233/2014 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 iulie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
