Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010, referitor la sintagma „la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, excepţie ridicată de Petre Drăghici în Dosarul nr. 1.874/101/2018 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 491D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afişării citaţiilor pe site-ul şi la sediul Curţii Constituţionale, potrivit Hotărârii Plenului Curţii Constituţionale nr. 13/2020 privind aplicarea procedurii de citare prin publicitate şi prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă în procedura în faţa Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2020. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.500D/2019, având ca obiect o excepţie asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 491D/2019, ridicată de Constantin Beaucă în Dosarul nr. 1.314/101/2018 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afişării citaţiilor pe site-ul şi la sediul Curţii Constituţionale, potrivit Hotărârii Plenului Curţii Constituţionale nr. 13/2020. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.500D/2019 la Dosarul nr. 491D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea criticilor de neconstituţionalitate. Astfel, apreciază că există două categorii juridice diferite: pe de o parte, persoanele cărora li s-a recunoscut dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu şi utilizarea unui stagiu de cotizare redus la determinarea punctajului mediu anual şi, pe de altă parte, persoanele avantajate prin recunoaşterea unui stagiu de cotizare redus şi excluse de la aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Din acest motiv nici nu li se poate aplica un tratament juridic identic. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.874/101/2018, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015 (referitoare la sintagma „la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“). Excepţia a fost ridicată de Petre Drăghici într-o cauză vizând recalcularea pensiei. 9. Prin Încheierea din 17 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.314/101/2018, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015. Excepţia a fost ridicată de Constantin Beaucă într-o cauză vizând recalcularea pensiei. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se arată că se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie. Autorii susţin că soluţia reţinută prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu clarifică stagiul complet de cotizare de care se va ţine seama în cazul unei pensii stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, cu sau fără creşterile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi art. 169 din Legea nr. 263/2010. Această împrejurare este dovada lipsei de claritate a art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. 11. Arată că sunt posibile două modalităţi de interpretare opuse în ceea ce priveşte determinarea noului punctaj mediu anual. Astfel, într-o primă interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 30 de ani, dacă se va ţine seama de Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 69/2018; într-o a doua interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 20 de ani, dacă se va da întâietate Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, precum şi art. 116 din Legea nr. 263/2010. 12. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că prevederile criticate tratează în mod discriminatoriu pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii. Astfel, pensia tuturor acestor pensionari, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015, era calculată sau, după caz, recalculată prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare, potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabileşte durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condiţiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ţinut seama la calculare şi, după caz, la recalcularea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispoziţiile criticate, în interpretarea Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 69/2018, stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015, legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv Legea nr. 263/2010, şi nu cea de la data la care s-a deschis dreptul la pensie. Întrucât durata acestui stagiu complet de cotizare este de 30 de ani, rezultă, în opinia autorilor excepţiei, că pensionarii cărora li se recalculează pensia în temeiul Legii nr. 192/2015 sunt discriminaţi faţă de restul pensionarilor ale căror pensii vor avea, mai departe, un cuantum care valorifică stagiul complet de cotizare, potrivit principiului tempus regit actum. 13. Mai departe, autorii excepţiei apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple şi previzibile, se îngrădeşte accesul la justiţie, contrar art. 21 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, se susţine că se încalcă principiul securităţii juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă şi previzibilă. 14. În ceea ce priveşte art. 21 alin. (3) din Constituţie, se susţine că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum şi păstrarea dreptului câştigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, 43 şi art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. 15. În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate şi precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă şi art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu (i) încălcarea dreptului la garanţia pensiei care a fost stabilită iniţial prin lege şi (ii) cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege şi fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit pe bază de lege. 16. De asemenea, autorii consideră că se încalcă şi art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie. Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. În plus, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfăşurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituţie este încălcat şi pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii“. 17. Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 18. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Avocatul Poporului arată că, fiind reglementat la rang constituţional, principiul neretroactivităţii legii are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare. Astfel, legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situaţiilor consumate, iar, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum. 20. În conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul cetăţenilor la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opţiune în reglementarea condiţiilor şi criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul şi de plată a acesteia, precum şi a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei şi de exercitare a contestaţiilor. 21. În sfârşit, cu referire la critica formulată din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie, Avocatul Poporului precizează că intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a ţării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum şi dispoziţiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcţie de situaţia juridică în care se află. Atât modificarea conţinutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât şi aprecierea necesităţii adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competenţa exclusivă a Parlamentului. 22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşa cum reiese din motivarea excepţiei, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Art. 169^1 a fost introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ 25. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 26. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la supremaţia legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind liberul acces la justiţie, art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac şi art. 148 alin. (2) privind relaţia dintre dreptul Uniunii Europene şi dreptul intern. 27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea oferită de instanţa supremă, oferă suficiente indicaţii pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama în cazul valorificării beneficiului creşterii punctajului anual de către pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977. Astfel, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 şi, în mod corelativ, sunt excluşi de la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creşterea punctajului anual prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unei durate de 30 de ani a stagiului complet de cotizare, prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 69/2018 a stabilit cu perfectă claritate că recalcularea în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a acestui stagiu complet de cotizare cu durata de 30 de ani, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menţionată de către autorii excepţiei, respectiv un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în baza Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de instanţa supremă, precum şi a art. 116 din Legea nr. 263/2010. 28. Cu referire la critica formulată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că este în mod vădit neîntemeiată. Astfel, în realitate, Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferenţiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creşterii punctajului anual celor cărora, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Art. 169^1 nu realizează nicio diferenţiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, urmează ca el să fie aplicat în mod nediferenţiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, toţi pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creşterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleaşi condiţii, respectiv prin luarea în considerare a aceluiaşi stagiu complet de cotizare, respectiv de 30 de ani, prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susţinerii autorilor excepţiei, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferenţiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că li s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu au beneficiat în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 de creşterea punctajelor anuale. 29. În sfârşit, Curtea reţine că luarea în considerare, la recalcularea pensiilor potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, a stagiului complet de cotizare indicat de către legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, şi nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate se realizează în condiţiile stabilite de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situaţia în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum. 30. În plus, recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 şi art. 134 alin. (8) din norme. Astfel, situaţia în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul doreşte valorificarea unor elemente care, deşi existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuşi valorificate este diferită de situaţia în care pensionarul nu doreşte valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creşteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situaţie, recalcularea să se realizeze ţinându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar, în a doua situaţie, recalcularea să ţină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare. 31. Considerentele anterioare sunt pe deplin aplicabile şi în respingerea criticilor pe care, formal, autorii le întemeiază pe art. 21 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia „Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil“. Conţinutul acestor critici relevă, în esenţă, că autorii consideră că prevederile criticate nu ţin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituţie nu are legătură cu aceste susţineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se ţină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o inechitate a unei norme juridice substanţiale. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie se referă în mod expres la procesul judiciar şi impun exigenţa ca acesta să se desfăşoare în mod echitabil. 32. Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime“, autorii susţin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a liberului acces la justiţie. Or, autorii prezentei excepţii sunt şi iniţiatorii litigiilor în care au ridicat excepţia, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicaţi să se adreseze justiţiei pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 33. Critica raportată la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie este vădit neîntemeiată, ţinând seama de faptul că, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii fie vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale faţă de beneficiul stagiului de cotizare redus), fie o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei iniţiale). Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie nu este încălcat în prezenta cauză. 34. În sfârşit, Curtea reţine că nu se încalcă art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că aceste dispoziţii nu au incidenţă în soluţionarea prezentei cauze. 35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petre Drăghici şi Constantin Beaucă în dosarele nr. 1.874/101/2018 şi nr. 1.314/101/2018 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
