Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Marian Chiriac în Dosarul nr. 10.312/2/2010* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.385D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, sens în care arată că acceptarea unor condiţii inerente exercitării profesiei se realizează încă de la intrarea în profesie. Principiul egalităţii în drepturi nu presupune o omogenitate, astfel încât situaţiile obiectiv diferite impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 37 din 14 ianuarie 2010. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 10.312/2/2010*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Marian Chiriac într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ - ordin emis de ministrul afacerilor interne referitor la încetarea raportului de serviciu, cu obligativitatea restituirii cheltuielilor efectuate cu pregătirea profesională, proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 10 ani. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, contrar art. 16 din Constituţie, creează discriminare în raport cu absolvenţii altor instituţii de învăţământ universitar de stat din România, de vreme ce absolvenţii Academiei de Poliţie sunt obligaţi să lucreze în Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) pentru o perioadă de 10 ani după absolvire, sub sancţiunea obligării la restituirea cheltuielilor de şcolarizare. Se susţine şi încălcarea art. 26 alin. (2) din Constituţie, deoarece absolventul Academiei de Poliţie, încadrat iniţial într-o funcţie publică de ofiţer de poliţie, nu poate dispune liber şi efectiv de propria persoană, timp de 10 ani de la data absolvirii, decât prin plata unei sume importante. Se mai susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 32 alin. (1) şi (4) din Constituţie, întrucât pentru exercitarea dreptului la învăţătură, care este gratuit, absolvenţii Academiei de Poliţie sunt obligaţi să achite contravaloarea cheltuielilor de şcolarizare. Dreptul fundamental la învăţătură devine iluzoriu, în cazul în care absolventul instituţiei de învăţământ alege să îşi schimbe profesia, el fiind condiţionat să plătească o sumă mare şi executat silit. Totodată, prin instituirea obligaţiei prevăzute de art. 70 din Legea nr. 360/2002, este afectat dreptul fundamental la alegerea profesiei, absolvenţii fiind obligaţi, împotriva voinţei lor, la o muncă forţată în structurile M.A.I. Se susţine că nu există niciunul dintre cazurile prevăzute expres şi limitativ de art. 53 din Legea fundamentală, pentru a opera restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale. Prin schimbarea profesiei unui absolvent al unei instituţii de învăţământ din cadrul M.A.I. nu se produc nicio tulburare socială şi niciun dezechilibru în sistemul naţional de apărare care să justifice imputarea, în sarcina acestuia, a unei sume foarte importante. 6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că dispoziţiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor art. 16, 26, 32, 41, 42 şi 53 din Constituţie. Absolvenţii Academiei de Poliţie şi absolvenţii celorlalte unităţi de învăţământ superior nu se află în situaţii identice, primii beneficiind de cazare, hrană şi echipament în plus faţă de cei din urmă, astfel că nu există discriminare. Prin instituirea obligativităţii prevăzute de art. 70 din Legea nr. 360/2002 nu înseamnă că învăţământul se transformă din gratuit în unul cu plată sau că persoanele sunt obligate la muncă forţată, fără posibilitatea de a-şi alege profesia, întrucât absolventul este liber să aleagă locul de muncă şi profesia. Nu se instituie o obligaţie de a rămâne în structurile M.A.I. până la plata cheltuielilor de şcolarizare, ci aceştia sunt liberi să plece, urmând ca ulterior să achite aceste cheltuieli. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare şi din notele scrise ale autorului excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iulie 2002. Curtea observă că art. 70 din Legea nr. 360/2002 a fost modificat prin art. I pct. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018. Ulterior, art. 70 din Legea nr. 360/2002 a fost modificat şi completat prin art. unic pct. 4 şi 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 28 octombrie 2022, astfel că, în prezent, acesta are o structură şi un conţinut juridic diferite. Însă, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, întrucât în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară modificărilor menţionate, Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de lege, având următorul cuprins: „Poliţistul care a absolvit o instituţie de învăţământ a Ministerului de Interne şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.“ 11. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 32 privind dreptul la învăţătură, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forţate şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale ce formează obiectul excepţiei au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate (a se vedea Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 29 mai 2023, Decizia nr. 896 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 4 martie 2016, şi Decizia nr. 37 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010). 13. Astfel, analizând critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 360/2002, formulată prin raportare la prevederile art. 41 din Constituţie, Curtea a reţinut că textul de lege nu limitează dreptul unei persoane de a alege liber un loc de muncă. Consecinţele pe care trebuie să le suporte un poliţist care decide să îşi aleagă un alt loc de muncă pot fi mai degrabă circumscrise aspectelor patrimoniale pe care le implică o astfel de decizie. Aceste consecinţe au fost acceptate însă de cel care a dorit să devină poliţist, prin angajamentul încheiat în acest sens, aşa cum reiese din cuprinsul art. 70 din Legea nr. 360/2002. În plus, restituirea are în vedere acele sume investite în vederea pregătirii profesionale a poliţistului, sume a căror acordare nu se mai justifică de vreme ce beneficiarul lor renunţă la această calitate într-un termen mai scurt decât cel considerat de legiuitor ca justificând efortul financiar al statului pentru acest obiectiv (Decizia nr. 37 din 14 ianuarie 2010, precitată). 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele expuse sunt valabile şi în prezenta cauză, prin raportare la dispoziţiile art. 41, 42 şi 53 din Constituţie. 15. De asemenea, susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora dispoziţiile legale criticate ar înfrânge principiul egalităţii în drepturi, înscris în art. 16 alin. (1) din Constituţie, nu pot fi primite. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a subliniat în mod constant că egalitatea nu înseamnă uniformitate şi că pentru situaţii diferite se impun soluţii juridice diferite. Astfel, Curtea Constituţională a arătat că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii nu presupune uniformitate, aşa încât toate situaţiile să fie tratate în acelaşi fel, ci presupune ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit. Principiul egalităţii nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situaţii diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998). 16. Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea reţine că norma criticată face parte dintr-o reglementare ce configurează un statut special, al poliţistului, cu un regim juridic, drepturi şi obligaţii specifice, adresându-se categoriei profesionale determinate chiar prin titlul legii. În contextul legii, normele speciale vizează pregătirea profesională a poliţistului şi, din această perspectivă, suportarea de către stat a sumelor pe care aceasta le presupune. Textul criticat prevede obligaţia poliţistului de a păstra raporturile de serviciu o anumită perioadă de timp (10 ani) socotită de legiuitor ca fiind corespunzătoare efortului financiar realizat (a se vedea Decizia nr. 37 din 14 ianuarie 2010, precitată). 17. În consecinţă, categoria de persoane la care se referă dispoziţia criticată (poliţiştii, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne) se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cea a absolvenţilor altor instituţii de învăţământ de stat, la care se raportează autorul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificaţia încălcării principiului egalităţii în faţa legii. 18. Nici critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la dispoziţiile art. 32 alin. (1) şi (4) din Constituţie nu poate fi reţinută. Aşa cum reiese din art. 32 alin. (4) din Constituţie, gratuitatea învăţământului de stat este asigurată potrivit legii. Aceasta semnifică faptul că legiuitorul poate stabili cadrul şi condiţiile în care o persoană poate beneficia de studii gratuite în sistemul învăţământului de stat. 19. În situaţia pusă în discuţie de autorul excepţiei, Curtea observă că statul se subordonează obligaţiei de a asigura gratuitatea învăţământului, inclusiv prin suportarea cheltuielilor ocazionate de pregătirea poliţistului. Această obligaţie nu revine însă statului în orice condiţii, ci este circumstanţiată de îndeplinirea unor cerinţe de către cel care beneficiază de dreptul la învăţământul de stat în mod gratuit, respectiv poliţistul. 20. Astfel, în condiţiile în care poliţistul nu respectă obligaţiile asumate prin angajamentul liber consimţit, apare ca firească obligaţia de restituire a cheltuielilor pe care statul le-a făcut pentru pregătirea acestuia. 21. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 26 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că acest drept fundamental se identifică, prin conţinutul său, cu libertatea persoanei de a dispune de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Altfel spus, prevederile constituţionale ale art. 26 vizează libertatea de care dispune omul de a se manifesta fizic şi de a lua decizii referitoare la corpul său atât timp cât nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. În aceste condiţii, Curtea reţine că, prin conţinutul lor normativ, prevederile legale criticate referitoare la restituirea cheltuielilor efectuate cu pregătirea poliţistului, în condiţiile prevăzute de lege, nu interferează sub niciun aspect cu dispoziţiile constituţionale ale art. 26 alin. (2). 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Chiriac în Dosarul nr. 10.312/2/2010* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
