Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 3.032/114/2017 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 216D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei, nefiind încălcate dispoziţiile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.032/114/2017, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de către Iordachi Stoian, într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că, prin adoptarea art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, se încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie. Prin dispoziţiile criticate este afectat, contrar art. 44 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, dreptul său la pensie. Plafonarea instituită de forma modificată a art. 30 din Legea nr. 223/2015 conduce la „anularea pensiei suplimentare şi a celei obţinute în sistemul public de pensii“. 6. Prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în mod retroactiv şi abuziv, cumulează vechimea (stagiul de cotizare) din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu vechimea şi stagiul de cotizare din sistemul public de pensii, încălcând astfel prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Nu se face nicio distincţie între vechimea realizată în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care a stat la baza deschiderii dreptului la pensie militară, şi cea realizată în mediul privat, după deschiderea acestor drepturi. Art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 acordă însă dreptul de a o valorifica în sistemul public de pensii celor ce nu şi-au valorificat vechimea realizată până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 ori o realizează după această dată. Sunt, în acest fel, discriminaţi pensionarii care şi-au valorificat stagiile de cotizare realizate după deschiderea dreptului la pensie militară faţă de pensionarii militari care nu şi-au valorificat astfel de stagii sau le realizează după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. 7. Autorul mai arată că includerea procentului pentru pensie suplimentară în baza de calcul al pensiei militare, precum şi limitarea la 85% din baza de calcul al cuantumului pensiei militare au condus şi la anularea pensiei suplimentare, pentru obţinerea căreia a contribuit peste 25 ani. Aceasta, potrivit autorului, nu se mai regăseşte nici măcar în baza de calcul al pensiei. Se încalcă astfel dreptul de proprietate asupra pensiei suplimentare obţinut prin contribuţie individuală, timp de peste 25 ani, aflată în plată la data recalculării. 8. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă nu formulează o opinie cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului arată că nu este sustenabilă critica raportată la prevederile art. 73 alin. (3) din Constituţie. Subliniază în acest context împrejurarea că, potrivit art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, pe calea ordonanţei de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice, fără a afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. 11. Totodată, arată mai departe Avocatul Poporului, având în vedere faptul că actul normativ criticat vizează interesul public, iar reglementarea situaţiilor nu putea fi amânată, se justifică situaţia de urgenţă. În plus, prin instituţia delegării legislative reglementată de art. 115 alin. (4)-(8) din Legea fundamentală, Guvernul este îndrituit să adopte ordonanţe de urgenţă în anumite condiţii, şi anume în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa. 12. În atare condiţii, Avocatul Poporului consideră că reglementarea în domeniul pensiilor militare de stat poate fi efectuată în regim de urgenţă, fără a încălca dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare îl constituie prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând însă susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că acesta critică prevederile art. 40 pct. 6, 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 30, 108 şi 109 din Legea nr. 223/2015. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 pct. 6, 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 care modifică/completează art. 30 referitor la plafonarea pensiei de serviciu, art. 108 referitor la acordarea sporului pentru plata contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget şi art. 109 referitor la recalcularea pensiilor militare de stat din Legea nr. 223/2015. 16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1)-(2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială şi art. 115 alin. (6) privind materiile în care nu pot fi adoptate ordonanţele de urgenţă. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că a soluţionat deja critica întemeiată pe dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie. Astfel, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“ stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice (a se vedea în paragraful 46 al Deciziei nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019). 18. În ceea ce priveşte argumentul autorului în sensul că plafonarea pensiei de serviciu la 85% din baza de calcul al acesteia reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie, Curtea reaminteşte că a constatat constituţionalitatea soluţiei legislative de plafonare a cuantumului pensiei de serviciu (a se vedea Decizia nr. 492 din 17 septembrie 2019, paragrafele 23-26, încă nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I). Astfel, soluţia plafonării cuantumului pensiei de serviciu instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul. 19. Cu referire la critica îndreptată împotriva dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate (a se vedea deciziile nr. 553 din 26 septembrie 2019, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, paragraful 16, nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, paragraful 16, şi nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 65). În aceste decizii Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“. 20. Având în vedere jurisprudenţa anterior evocată, precum şi faptul că nu se observă raţiuni care să justifice îndepărtarea de la aceasta, Curtea constată constituţionalitatea dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015. 21. Cu referire la critica adusă art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că, în Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, a reţinut că soluţia recalculării pensiilor persoanelor prevăzute la art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu doar că nu încalcă principiul neretroactivităţii legii, ci, dimpotrivă, a fost luată în vederea evitării aplicării automate a legii noi persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterior în vigoare (a se vedea paragrafele 82 şi 83 din aceasta). 22. În ceea ce priveşte critica îndreptată împotriva art. 109 din Legea nr. 223/2015 din perspectiva art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea reţine că acestea, alături de dispoziţiile art. 110 din Legea nr. 223/2015, vizează pensiile persoanelor enumerate în art. 3 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 223/2015 aflate în plată la data intrării sale în vigoare, respectiv 1 ianuarie 2016. Astfel, aceste dispoziţii stabilesc, pe de o parte, că pensiile menţionate devin pensii militare de stat şi, pe de altă parte, procedura recalculării acestora. Dacă dispoziţiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 vizează pensiile care s-au deschis în temeiul Legii nr. 263/2010, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 vizează pensiile care s-au deschis în temeiul altor acte normative, respectiv cele enumerate în alineatul (1) al art. 109. În vreme ce alineatul (1) al art. 109 din Legea nr. 223/2015 stabileşte că pensiile se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, alineatul (5) are în vedere posibilitatea ca, la momentul deschiderii pensiilor prevăzute de art. 109 alin. (1), să fi rămas documente nevalorificate. Dispoziţiile art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 reprezintă manifestarea intenţiei legiuitorului de a remedia consecinţele injuste ale unei astfel de posibilităţi. Prin urmare, legiuitorul a stabilit că recalcularea pensiilor enumerate la art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se poate realiza şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi. 23. Ca atare, Curtea constată că dispoziţiile art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 urmăresc să remedieze o posibilă inechitate care ar rezulta între, pe de o parte, pensionarii cărora pensiile li se recalculează prin valorificarea tuturor documentelor relevante şi, pe de altă parte, pensionarii ale căror pensii s-ar putea, în absenţa dispoziţiilor art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, recalcula fără valorificarea tuturor documentelor relevante. 24. Curtea constată că şi dispoziţiile art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 au fost adoptate cu aceeaşi intenţie de către legiuitor, respectiv de a permite o valorificare cât mai echitabilă, în procesul de (re)calculare a pensiilor, a contribuţiilor realizate de beneficiarii acestora. Astfel, în măsura în care stagiile de cotizare nu au fost valorificate, în conformitate cu art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, la momentul recalculării pensiilor de serviciu, dispoziţiile art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 prevăd posibilitatea ca acestea să fie valorificate în sistemul public de pensii, împreună cu eventuale stagii de cotizare realizate ulterior recalculării pensiei de serviciu şi care, deci, nu au fost valorificate la recalcularea acesteia. 25. Pensionarii aflaţi în situaţia autorului excepţiei nu au fost trataţi în mod diferenţiat de către legiuitor faţă de alte categorii de pensionari menţionate în art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în sensul că se pot prevala cu toţii atât de posibilitatea de a valorifica stagiile de cotizare realizate înainte de recalcularea pensiei de serviciu la momentul acestei recalculări, cât şi de posibilitatea de a valorifica eventualele stagii de cotizare realizate ulterior recalculării pensiei de serviciu în sistemul de pensii publice. 26. Având în vedere constatarea anterioară că dispoziţiile criticate sunt constituţionale prin raportare la art. 44 din Constituţie, rezultă şi netemeinicia criticii autorului întemeiate pe dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţele de urgenţă... nu pot afecta... drepturile... prevăzute de Constituţie...“, în sensul că acestea afectează dreptul de proprietate reglementat în art. 44 din Constituţie (în sensul netemeiniciei unor critici întemeiate pe aceste dispoziţii constituţionale a se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 496 din 17 septembrie 2019, paragrafele 20-23, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I). 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 3.032/114/2017 al Tribunalului Buzău – Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 40 pct. 6, 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Buzău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
