Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 5 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 28, art. 29 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015, excepţie ridicată de Gheorghe Cioroianu în Dosarul nr. 1.202/110/2017 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 180D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi să se constate că principiile invocate de către autorul excepţiei au mai fost analizate. Reglementarea criticată a mai fost analizată de Curtea Constituţională, nefiind raţiuni de la îndepărtarea de la această jurisprudenţă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.202/110/2017, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 5 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care aduc modificări art. 28, art. 29 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de către Gheorghe Cioroianu, contestatar într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile criticate încalcă dreptul la pensie, în care se regăseşte şi principiul contributivităţii, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională prin deciziile nr. 872 din 25 iunie 2010 şi, respectiv, nr. 874 din 25 iunie 2010, dar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în aplicarea art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. În situaţia concretă a autorului excepţiei, acesta arată că legislaţia în vigoare în perioada în care a fost încadrat îi garanta că se va folosi de pensia aferentă contribuţiei la pensia suplimentară şi a primelor de paraşutare, generând astfel o „prezumţie legitimă a unui drept de proprietate“, care este însă încălcată prin dispoziţiile criticate. 6. Contribuţiile plătite pentru primele de salt reprezintă, în opinia autorului, în mod clar contribuţii la sistemul de asigurări sociale. În schimb, autorul excepţiei admite că persistă un dubiu cu privire la caracterul contributiv al contribuţiei la pensia suplimentară. Cu toate acestea, autorul menţionează Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, în opinia autorului, a consfinţit caracterul contributiv al contribuţiei la pensia suplimentară. Limitarea cuantumului pensiei la 65% din baza de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015 are ca efect excluderea contribuţiilor plătite în vederea acordării pensiei suplimentare, iar excluderea primelor de paraşutare din baza de calcul al pensiei, dar pentru care au fost realizate contribuţii, are ca efect nevalorificarea acestor contribuţii. 7. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă arată că dispoziţiile criticate sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 47. Astfel, împrejurarea invocată de către autor nu se circumscrie încălcării principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Faptul că legiuitorul a stabilit un alt procent al calculului pensiei nu echivalează cu un tratament discriminatoriu la care este supus autorul. 8. De asemenea, în opinia instanţei judecătoreşti, nu rezultă din economia textelor criticate care este elementul discriminatoriu, câtă vreme dreptul la pensie militară este recunoscut de lege, calculându-se pentru toate persoanele care au această calitate, reclamantul continuând să se bucure de pensie, potrivit Legii nr. 223/2015. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 20 şi pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, faţă de critici similare, precum şi faptul că îşi menţine punctul de vedere în sensul constituţionalităţii normelor criticate, reţinut în deciziile Curţii nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 43 din 22 ianuarie 2019 şi nr. 783 din 29 noiembrie 2018. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 5 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Cu toate acestea, formal, Curtea urmează a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e), art. 29 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile criticate. Temeiul acestei circumscrieri îl reprezintă dispoziţiile art. 62 teza întâi („Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“. Dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015 vizează art. 28 alin. (1) lit. e) referitor la neincluderea anumitor venituri în baza de calcul al pensiilor militare de stat, art. 29 referitor la determinarea cuantumului pensiei de serviciu şi art. 108 referitor la acordarea sporului pentru plata contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget. 14. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, se consideră că este încălcat şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, cu referire la critica autorului privind excluderea primelor de paraşutare din baza de calcul al pensiilor de serviciu, că ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Cu alte cuvinte, contrar celor susţinute de către autorul excepţiei, achitarea sau nu a unei contribuţii sociale aferente încasării unor astfel de prime nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să ţină seama atunci când stabileşte care sunt veniturile care intră în baza de calcul al pensiilor de serviciu. 16. În ceea ce priveşte critica adusă art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că, în Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, a constatat constituţionalitatea acestuia. Astfel, în paragraful 16 al deciziei menţionate, a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Cioroianu în Dosarul nr. 1.202/110/2017 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e), art. 29 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
