Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Gavril Oltean în Dosarul nr. 431/112/2020 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.174D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 287 din 17 mai 2022. Arată că stabilirea condiţiilor privind acordarea şi retragerea atestatelor este de competenţa legiuitorului, iar măsura retragerii atestatului nu are semnificaţia stabilirii vinovăţiei persoanei în materie penală. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 431/112/2020, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Excepţia a fost ridicată de Gavril Oltean într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ - dispoziţia şefului inspectoratului de poliţie judeţean privind retragerea atestatului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate nu sunt clare şi precise, nu se corelează cu normele dreptului penal şi procesual penal şi contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale, care reglementează prezumţia de nevinovăţie. Noţiunea „persoana a săvârşit o infracţiune“ ar trebui înţeleasă şi interpretată prin raportare la dispoziţiile ce reglementează prezumţia de nevinovăţie, respectiv ca fiind situaţia în care există o hotărâre penală definitivă de condamnare prin care s-a stabilit vinovăţia unei persoane cu privire la săvârşirea unei anumite infracţiuni, şi nu situaţia în care, faţă de o anumită persoană, există o anchetă penală în curs de desfăşurare. Nu este suficient să existe doar o ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale, ca în speţă, ci trebuie să existe o hotărâre definitivă de condamnare. Doar în cazul în care există o hotărâre penală definitivă de condamnare, prezumţia de nevinovăţie este răsturnată. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. 6. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că se impune respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, fiind în discuţie probleme referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, raportat la reglementările de drept procesual penal. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că dispoziţiile legale criticate prevăd că, în situaţia în care persoana a săvârşit o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie, urmează să se aplice în mod obligatoriu măsura retragerii atestatului. Retragerea atestatului se dispune pe baza „actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie“, conform dispoziţiilor art. 46 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. În acest caz, normele legale criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece legiuitorul a prevăzut în cadrul legii condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru obţinerea atestatului, şi, implicit, cazurile de retragere a acestuia. Or, neîndeplinirea unei condiţii (art. 36 din Legea nr. 333/2003) pentru exercitarea acestei profesii va determina aplicarea măsurii retragerii dreptului de a o exercita. De asemenea, valoarea socială protejată este integritatea/probitatea persoanei căreia i s-a acordat atestatul, iar constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi o plasează prin ea însăşi în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii/probităţii, condiţie esenţială pentru acordarea atestatului, fără de care persoana în cauză nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. În plus, persoana căreia i s-a retras atestatul poate formula oricând cerere de reprimire a atestatului, în situaţia în care instanţa de judecată constată nevinovăţia acesteia, în acord cu prevederile art. 61 alin. (4) din Legea nr. 333/2003. Hotărârea de condamnare definitivă prin care instanţa de judecată a constatat vinovăţia persoanei este cea care determină schimbarea situaţiei juridice a persoanei căreia i-a fost acordat atestatul în prealabil şi o descalifică pe aceasta din punct de vedere legal şi moral pentru exercitarea funcţiei, măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp fiind aplicată în urma neîndeplinirii condiţiei privind integritatea/probitatea persoanei, condiţie esenţială pentru eliberarea atestatului şi exercitarea funcţiei. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014, care au următorul cuprins: "(1) Măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp revine Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, inspectoratului de poliţie judeţean în raza căruia persoana îşi are domiciliul ori reşedinţa şi se ia în mod obligatoriu în următoarele situaţii: a) persoana a săvârşit o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie;." 12. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 23 alin. (11) şi (12) privind prezumţia de nevinovăţie şi legalitatea pedepsei şi în art. 126 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale ce formează obiectul excepţiei au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 287 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 16 august 2022, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 14. Cu acel prilej, Curtea a observat că dispoziţiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 instituie una dintre situaţiile în care intervine măsura retragerii atestatului personalului de pază sau al gărzii de corp, stabilind că această măsură se ia în mod obligatoriu de către organele de poliţie competente, când persoana a săvârşit o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie. 15. Curtea a mai reţinut că activitatea de pază şi protecţie poate fi exercitată numai de către persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, iar atestarea profesională reprezintă una dintre aceste condiţii [a se vedea art. 36 lit. d) din Legea nr. 333/2003]. Aşadar, atestatul acordă persoanei deţinătoare dreptul de a practica ocupaţia de bază în domeniul reglementat de Legea nr. 333/2003. De asemenea, în cuprinsul său, legea instituie o serie de garanţii pentru persoana căreia i s-a retras atestatul, stabilind că aceasta poate contesta măsura în justiţie, în condiţiile legii [art. 61 alin. (3) din Legea nr. 333/2003], precum şi posibilitatea formulării cererii de reprimire a atestatului după un an de la luarea măsurii, cu excepţia situaţiei în care instanţa de judecată constată nevinovăţia persoanei [art. 61 alin. (4) din Legea nr. 333/2003]. 16. Instituirea, prin dispoziţiile de lege criticate, a măsurii de retragere a atestatului în situaţia săvârşirii unei infracţiuni în legătură cu serviciul sau a unei infracţiuni cu intenţie dă expresie opţiunii legiuitorului de a reglementa măsuri cu rol preventiv, care să corespundă naturii şi finalităţii ocupaţiei de personal de pază sau gardă de corp. Astfel, din perspectiva specificului ocupaţiei de personal de pază sau gardă de corp, care implică activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în scopul de a asigura siguranţa obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate şi existenţa materială a acestora, precum şi de a proteja persoanele împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea, măsura criticată, astfel cum este reglementată, corespunde scopului urmărit, fiind totodată adecvată şi necesară. 17. Curtea a subliniat că măsura retragerii atestatului nu priveşte stabilirea vinovăţiei persoanei care exercită ocupaţia de personal de pază sau gardă de corp cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul sau a unei infracţiuni cu intenţie. În consecinţă, Curtea a constatat că nu sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţie, care instituie prezumţia de nevinovăţie, ce va trebui respectată pe tot parcursul desfăşurării procesului penal pornit împotriva persoanei supuse măsurii retragerii atestatului până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 19. Distinct, Curtea reţine că retragerea atestatului este o măsură cu rol preventiv, specifică activităţii de pază şi protecţie, şi nu are semnificaţia unei „pedepse“ în sensul dispoziţiilor art. 23 alin. (12) din Constituţie. În consecinţă, invocarea acestor dispoziţii constituţionale, cu titlu de text de referinţă, este lipsită de relevanţă, obiectul şi sfera de aplicare ale acestuia fiind cu totul altele decât cele ale reglementării legale criticate, ceea ce exclude de plano posibilitatea oricărei coliziuni între ele. 20. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 126 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că retragerea atestatului este dispusă de către autorităţile competente, în cazurile şi condiţiile stabilite de lege, în mod obiectiv, iar persoana căreia i s-a retras atestatul poate contesta această măsură în justiţie. În consecinţă, stabilirea competenţei Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, a inspectoratului de poliţie judeţean de a dispune măsura retragerii atestatului nu interferează sub niciun aspect cu activitatea de înfăptuire a justiţiei, realizată de către instanţele judecătoreşti, şi, prin urmare, dispoziţiile art. 126 din Constituţie nu sunt, sub niciun aspect, încălcate. 21. În final, Curtea reţine că modalitatea de aplicare în concret a dispoziţiilor legale criticate excedează controlului de constituţionalitate exercitat de instanţa de contencios constituţional, aceasta revenind autorităţilor publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanţelor judecătoreşti. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gavril Oltean în Dosarul nr. 431/112/2020 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
