Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30, art. 108 şi art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Vasile Boroianu, Viorel Cioc, Ionel Cioaca, Alexandru-Mircea Ciuca, Ilie -Dănuţ Dinoaca, Ştefan Gligor, Ion Ion, Arpad-Niculae Pandelescu, Platon-Vasile Strejea în Dosarul nr. 34.353/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 179D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, în această materie, există precedent constituţional. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 34.353/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30, art. 108 şi art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de către Boroianu Vasile, Cioc Viorel, Cioaca Ionel, Ciuca Alexandru-Mircea, Dinoaca Ilie-Dănuţ, Gligor Ştefan, Ion Ion, Pandelescu Arpad-Niculae, Strejea Platon-Vasile, contestatari într-un litigiu având ca obiect cererile de recalculare a pensiei de serviciu. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că art. 29 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, toţi cetăţenii români, pensionari, beneficiari de pensii de serviciu au dreptul la o pensie egală cu minimum 80% din baza de calcul, stabilită în raport cu activitatea desfăşurată de fiecare categorie socioprofesională în parte. Or, prin art. 29 din Legea nr. 223/2015 se instituie un procent net inferior, de 65%, faţă de 80% utilizat pentru celelalte categorii profesionale beneficiare de pensii de serviciu, fără a exista vreo raţiune obiectivă care să rezulte din normele cuprinse în Legea nr. 223/2015 sau din Nota de fundamentare a acesteia. Or, militarii sunt în activitate 24 de ore din 24, se supun ordinelor şi dispoziţiilor superiorilor, fiind supuşi unor rigori profesionale deosebite, asumându-şi riscul pierderii propriei vieţi la fiecare misiune de luptă la care participă. 7. În opinia autorilor, deşi pensia de serviciu a militarilor, potrivit art. 4 din Legea nr. 223/2015, ar trebui să reflecte, în mod rezonabil şi echitabil, riscurile asumate şi rigorile profesionale deosebite, dispoziţiile criticate nu realizează acest lucru. Or, pentru alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, respectiv magistraţi, personalul aeronautic civil, parlamentari, diplomaţi sau personalul consular, este respectat principiul raportului rezonabil, pensia de serviciu reprezentând un procent de 80% din baza de calcul. 8. De asemenea, potrivit autorilor, art. 28, art. 29 alin. (2) şi art. 30 din Legea nr. 223/2015 încalcă art. 16 şi 44 din Constituţie, precum şi art. 14 din Convenţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, întrucât, în baza de calcul al pensiilor speciale ale altor categorii socioprofesionale, cum ar fi magistraţii sau piloţii civili, sunt incluse venituri care sunt excluse din baza de calcul al pensiei militarilor. 9. Autorii susţin, mai departe, că se creează premisele unei exproprieri, întrucât rămâne nevalorificată vechimea suplimentară mai mare de 15 ani faţă de vechimea de 25 de ani. Se mai arată că „se încalcă art. 44 din Constituţie, cu privire la creanţa datorată de stat“. În plus, autorii arată că măsura plafonării la 85% a cuantumului pensiei nu poate fi justificată pe baza acordării Ordinului Militar Clasa III, II sau I, care determină cuantificări de 10%, 15% sau 20%, având în vedere că acestea au avut întotdeauna un temei distinct, fiind acordate în baza art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. 10. Se mai susţine că art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 încalcă art. 44, art. 47 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţie. Astfel, se încalcă dreptul de proprietate privată în condiţiile în care, nefiind îndeplinită condiţia referitoare la limita de vârstă prevăzută de art. 53 şi următoarele din Legea nr. 263/2010, prin raportare la anexa nr. 3 la aceasta privind vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare, rămâne nevalorificat cuantumul aferent punctajului corespunzător stagiului de cotizare civil adăugat. 11. Cu referire la dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, autorii excepţiei arată că acestea ar fi conforme cu standardele constituţionale şi convenţionale referitoare la protecţia dreptului de proprietate privată numai în măsura în care prin sintagma „se acordă un spor“ din cuprinsul acestuia se înţelege „se adaugă un spor“ la pensia militară. Astfel, textul criticat deschide posibilitatea unei interpretări contrare principiului care a guvernat reglementarea acestui drept distinct al celor care au contribuit la fondul de pensie suplimentară şi „lasă la dispoziţia Casei de Pensii includerea pensiei suplimentare în limitarea de 85% din baza de calcul, ceea ce va genera sute de litigii pe rolul instanţelor de drept comun pentru acordarea corectă a acestui drept şi o eventuală practică neunitară şi petiţii adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului“. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că dispoziţiile art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2) şi art. 30 din Legea nr. 223/2015 nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie. Instanţa reţine că autorii fac referire la „toţi cetăţenii români pensionari, beneficiari de pensii de serviciu“ ca având pensia stabilită în procent de 80% din baza de calcul. Cu privire la această susţinere, instanţa judecătorească precizează că este parţial eronată, în acest sens făcând trimitere la dispoziţiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie nu este încălcat, întrucât prevederile Legii nr. 223/2015 se aplică tuturor destinatarilor acesteia, celelalte persoane indicate nefiind în aceeaşi situaţie cu autorii excepţiei de neconstituţionalitate. 13. În continuare, instanţa judecătorească arată că excluderea anumitor venituri din baza de calcul al pensiei nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie, autorii contestând recalcularea acesteia într-un procent mai mic decât în cazul altor categorii socioprofesionale. De asemenea se arată că astfel de critici sunt neîntemeiate prin raportare la faptul că, potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. 14. Prin criticarea art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt avute în vedere aspecte de tehnică legislativă şi, ca atare, de interpretare a acestora, aspecte care nu sunt relevante în controlul de constituţionalitate. 15. În sfârşit, instanţa reţine că şi criticile formulate faţă de dispoziţiile art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 sunt neîntemeiate. Astfel, în opinia acesteia, pe de o parte, autorii tind la completarea legii, iar, pe de altă parte, nu există un drept la un anumit cuantum al pensiei calculat după algoritmul propriu şi nici la un moment anume. Posibilitatea de valorificare separată a stagiilor suplimentare, realizate de pensionarii militari după ieşirea din sistem, după algoritmul prevăzut în drept comun, respectiv potrivit principiului contributivităţii, nu încalcă niciun drept preexistent al acestora. 16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 17. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor criticate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30, art. 108 şi art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate de dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispoziţiile criticate vizează baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (art. 28), determinarea cuantumului pensiei de serviciu [art. 29 alin. (1) şi (2)], plafonarea cuantumului pensiei (art. 30), sporul acordat în cazul plăţii contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget (art. 108) şi modul de valorificare a unor stagii de cotizare [art. 109 alin. (6)]. 21. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea se consideră că sunt încălcate art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor, precum şi art. 1 privind dreptul de proprietate privată din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu referire la pretinsa discriminare a titularilor pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 faţă de alţi titulari de pensii de serviciu, Curtea reaminteşte că ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea în acest sens deciziile nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Este adevărat, deopotrivă, că, reglementând condiţiile de acordare a pensiilor şi modul de calcul al acestora, legiuitorul este ţinut să respecte prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situaţii identice (a se vedea Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, paragraful 16, precitată). 23. În aplicarea acestor considerente la situaţia din cauza de faţă, Curtea reaminteşte că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii (Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, precitată, paragraful 17). 24. Cu referire particulară la magistraţi, Curtea a reţinut că militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor (a se vedea deciziile nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, şi nr. 301 din 7 mai 2019, paragraful 58). 25. În continuare, Curtea constată că nevalorificarea vechimii suplimentare mai mare de 15 ani faţă de vechimea de 25 ani, contrar susţinerii autorilor, nu poate avea, în niciun caz, semnificaţia unei exproprieri, aşa cum această noţiune apare în art. 44 alin. (3) din Constituţie. 26. De asemenea, faţă de susţinerea autorilor că „se încalcă art. 44 din Constituţie, cu privire la creanţa datorată de stat“, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a reţinut în mod constant că sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). 27. Cu referire la critica adusă art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, Curtea apreciază că, în prealabil, este necesară diferenţierea între cota de contribuţie individuală la bugetul de stat, reglementată de art. 31 din Legea nr. 223/2015, stagiul de cotizare definit de art. 3 lit. i) din Legea nr. 223/2015 şi contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, menţionată în art. 108 din Legea nr. 223/2015. Legiuitorul permite valorificarea tuturor cele 3 tipuri de contribuţii la recalcularea pensiilor prevăzută de art. 109 din Legea nr. 223/2015, în mod diferit, după cum urmează: contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget se valorifică, în temeiul art. 108 din Legea nr. 223/2015, prin acordarea unui spor, iar stagiile de cotizare se valorifică potrivit art. 109 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 223/2015. 28. În plus, cu referire la sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale, Curtea reaminteşte că acestea nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale. Aceasta deoarece asigurările sociale funcţionează pe baza principiilor mutualităţii şi solidarităţii, iar asiguraţii beneficiază de drepturi de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de lege şi proporţional cu perioada de cotizare şi cu contribuţiile plătite, pe întreaga perioadă în care sunt îndreptăţiţi să beneficieze de drepturile respective (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, precitată). 29. În ceea ce priveşte critica adusă art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că, în Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, a constatat constituţionalitatea acestora. Astfel, în paragraful 16 al deciziei menţionate, a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“. 30. În plus, Curtea constată că dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 vizează, în fapt, modalitatea concretă în care legiuitorul a decis să permită valorificarea contribuţiei la Fondul de pensie suplimentară, respectiv prin acordarea la recalcularea pensiei a unui spor, proporţional cu vechimea contribuţiei. O astfel de soluţie se situează, în mod evident, în marja largă de apreciere de care legiuitorul se bucură în această materie, cu atât mai mult cu cât este vizată valorificarea, în cadrul pensiei de serviciu, a contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară (pentru opţiunea legiuitorului cu privire la modalitatea de valorificare, în cadrul sistemului public de pensii, a contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară, a se vedea dispoziţiile art. 168 din Legea nr. 263/2010). 31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Boroianu Vasile, Cioc Viorel, Cioaca Ionel, Ciuca Alexandru-Mircea, Dinoaca Ilie-Dănuţ, Gligor Ştefan, Ion Ion, Pandelescu Arpad-Niculae, Strejea Platon-Vasile în Dosarul nr. 34.353/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30, art. 108 şi art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
