Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Traian Bica în Dosarul nr. 3.038/63/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.623D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă doamna avocat Alina Fetiţă, cu delegaţie de substituire a avocatei Alina Dodocioiu, depusă la dosar, şi se constată lipsa celeilalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 805D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Aurelian Chirică în Dosarul nr. 3.253/91/2017 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, care a depus la dosarul cauzei şi concluzii scrise, în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Doamna avocat Alina Fetiţă şi partea prezentă, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 805D/2018 la Dosarul nr. 2.623D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatei Alina Fetiţă care arată, mai întâi, că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Apoi susţine că prevederile criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie care interzice discriminarea, deoarece piloţii civili, spre deosebire de piloţii militari, beneficiază la calculul pensiei de primele şi premiile prevăzute de prevederile criticate. De asemenea, prevederile criticate discriminează categoria pensionarilor militari, pensionaţi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, faţă de categoria pensionarilor militari pensionaţi anterior intrării acesteia în vigoare. Primele şi premiile prevăzute de dispoziţiile criticate reprezintă, în cazul piloţilor militari, venituri permanente, întrucât ţin de activitatea curentă, zilnică a acestora şi nu sunt premii acordate în virtutea unor performanţe obţinute. 7. Preşedintele Curţii acordă cuvântul, în continuare, părţii Chirică Aurelian care se referă, mai întâi, la natura primelor personalului aeronautic. Astfel, arată că primele orare de zbor, de încercare, recepţie şi verificare în zbor a aeronavelor se acordă în temeiul art. 48 din Statutul personalului aeronautic militar, aprobat prin Legea nr. 35/1990. Arată că acestea nu sunt premii, ci sporuri profesionale, acordate de legile de salarizare şi recunoscute de legile de pensii, în succesiunea lor până la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 care modifică nepermis art. 28 din Legea nr. 223/2015. 8. Primele sunt acordate pentru refacerea capacităţii de luptă a personalului aeronautic din cauza stresului, a regimului de vibraţii, radiaţii, a suprasarcinilor şi a solicitărilor care au loc la bordul aeronavelor. Acestea sunt deci o compensare financiară. Primele nu sunt premii ocazionale, care sunt date de comandanţi cu diferite ocazii. Similar cu primele de zbor, la aviaţia civilă există indemnizaţiile de zbor. Şi piloţii militari, şi cei civili primesc aceste prime şi, respectiv, indemnizaţii pentru orele de zbor, încă de la naşterea aviaţiei militare şi civile. 9. Arată că există continuitate legislativă şi enumeră actele normative din materia salarizării şi a pensiilor prin care, de-a lungul timpului, s-au acordat aceste prime de zbor. Din 1977 până în 2016, nicio lege a pensiilor militare şi nici forma iniţială a Legii nr. 223/2015 nu au micşorat baza de calcul al acestora. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a modificat 20 de articole din Legea nr. 223/2015, 4 dintre acestea fiind fundamentale pentru calcularea pensiilor militare. 10. Pensionarii piloţi militari sunt discriminaţi prin raportare la ceilalţi pensionari militari. Prin neluarea în considerare a acestor sporuri în calcularea pensiilor piloţilor militari nu se asigură diferenţierea corespunzătoare a pensiilor militare în funcţie de activitatea concretă desfăşurată. Astfel, în vreme ce ofiţerii militari care lucrează cu documente secrete primesc indemnizaţie pentru acest lucru, piloţii militari nu primesc prime orare de zbor pentru activitatea de bază, desfăşurată un anumit număr de ani. Introducerea primelor orare de zbor şi de încercare la calcularea pensiilor nu constituie un privilegiu. 11. Cu referire la discriminarea piloţilor militari prin raportare la personalul aeronautic civil arată că există o simetrie între cele două categorii de personal aeronautic. Temeiul dreptului la acordarea acestor sporuri profesionale îl reprezintă activitatea de exploatare efectivă în zbor a aeronavelor militare sau civile. În cazul personalului aeronautic civil, aceasta se determină prin indemnizaţia orară de zbor şi prin indemnizaţie pentru încercare, verificare şi reparaţie a tehnicii aeronautice. 12. În continuare, autorul excepţiei de neconstituţionalitate enumeră dispoziţii din legile succesive privind statutul personalului aeronavigant civil şi, respectiv, militar, precum şi din legile privind salarizarea şi pensionarea prin care se acordă primele de zbor ambelor categorii. 13. În sfârşit, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că Guvernul, folosind prerogativa de la art. 115 alin. (4) din Constituţie, a schimbat în mod nepermis sensul şi litera legii. De asemenea susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu a fost aprobată, aşa cum impun dispoziţiile art. 115 alin. (5) şi (7) din Constituţie, prin lege, de către Parlament. 14. Mai arată că data intrării în vigoare a unei legi, existenţa unor prevederi arbitrare, emiterea normelor juridice cu rang inferior, problema apariţiei unui val de litigii, acestea apărând din cauza modificărilor introduse prin dispoziţiile criticate, nu reprezintă cazuri de situaţie extraordinară. Guvernul recunoaşte în mod deschis că are în vedere modificarea voinţei legiuitorului, exprimată prin Legea nr. 223/2015. Măsura Guvernului este inexplicabilă, mai ales într-un an cu creştere economică de 3,8%. Deşi a fost an cu creştere economică, nu se înţelege de de ce drepturile în discuţie au fost arbitrar tăiate. Depune note scrise. 15. Având cuvântul, reprezentantului Ministerului Public arată că, în ceea ce priveşte dreptul la pensie, aplicabilă este legea în vigoare la momentul naşterii acestuia. Tratamentele diferite, ca urmare a unei succesiuni de legi, nu reprezintă o încălcare a principiului egalităţii. Persoanele aflate în aceeaşi situaţie ies, practic, la pensie în temeiul unor legi diferite. Ca atare, nu se pune problema încălcării egalităţii în faţa legii, câtă vreme alta este legea în vigoare în momentul în care ies la pensie. 16. Pensiile în discuţie sunt pensii speciale, care nu respectă principiul contributivităţii, iar principiul păstrării în plată a pensiei celei mai favorabile priveşte doar pensiile care se bazează pe contributivitate. 17. Cu referire la criticile aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 apreciază că acestea nu pot fi soluţionate de către Curtea Constituţională, întrucât excedează competenţei acesteia de a se pronunţa asupra oportunităţii avute în vedere de Guvern la momentul adoptării acesteia. Ca atare, propune respingerea, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 18. Prin Încheierea din 16 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.038/63/2017, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.623D/2017. 19. Prin Încheierea din 17 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.253/91/2017, Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 805D/2018. 20. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, odată cu modificările aduse art. 28 din Legea nr. 223/2015, prin art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, nu li s-au mai luat în considerare, în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, veniturile brute obţinute din plata primelor orare de zbor, veniturile brute obţinute din plata primelor speciale pentru încercarea, recepţia şi verificarea în zbor a tehnicii aeronautice. Prin suprimarea din baza de calcul al pensiilor a primelor şi premiilor, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, s-a realizat o discriminare pentru piloţii militari, în comparaţie cu piloţii civili. Astfel, în timp ce din pensiile piloţilor militari au dispărut prima orară de zbor, specifică pilotului comandant de zbor, precum şi prima de încercare, recepţie şi verificare în zbor a tehnicii aeronautice, pensiile piloţilor civili, care sunt stabilite în conformitate cu Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, conţin în calculul lor indemnizaţia orară de zbor sau indemnizaţia pe oră de serviciu pentru zbor, realizându-se o discriminare între aceste două categorii de piloţi. 21. Potrivit autorilor, personalul aeronavigant din aviaţia civilă are în baza de calcul al pensiilor toate veniturile brute realizate, inclusiv indemnizaţiile pentru orele de zbor şi pentru încercare, recepţie şi verificare în zbor a tehnicii aeronautice. 22. În continuare, se arată că, pentru eliminarea discriminării, trebuia ca prima orară de zbor şi prima specială pentru încercarea, recepţia şi verificarea în zbor a tehnicii aeronautice să facă parte din baza de calcul al pensiilor, aşa cum similar arată Curtea Constituţională în Decizia nr. 87 din 1 iunie 1999 cu referire la reconsiderarea grupelor de muncă. 23. În opinia autorilor, din cauza neluării în considerare a acestor sporuri profesionale, nu se asigură diferenţierea corespunzătoare a pensiilor militare, în funcţie de activitatea concretă desfăşurată, şi niciun tratament juridic corespunzător personalului aeronavigant, respectiv piloţilor militari pensionari, care au îndeplinit misiuni de luptă în aer, faţă de pensionarii militari care au activat la sol. Acest tratament exclude diferenţierile de pensie între militari, corespunzătoare gradului de pericol avut pe timpul desfăşurării activităţii de zbor, gradului de efort fizic şi psihic suplimentar depus, faţă de celelalte categorii de pensionari militari care şi-au desfăşurat activitatea la sol şi care au pensii asemănătoare cu cei din categoria de pensionari militari din care fac parte şi autorii. În acest fel, conchid autorii, se aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, la muncă total diferită, pensiile sunt egale. 24. În continuare, autorii apreciază că, la o comparaţie a prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 cu prevederile criticate, se observă că acestea din urmă nu au fost corelate cu prevederile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Anexa VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională“). În plus, înseşi prevederile art. 109 din Legea nr. 223/2015 instituie obligativitatea acestei corelări. 25. Autorii conchid că, pentru argumentele expuse, este evident că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 16 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 26. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu conţin dispoziţii discriminatorii, în sensul art. 16 din Constituţie, acestea aplicându-se, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de normele legale. 27. Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Faptul că prin art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 s-au exclus din baza de calcul al pensiilor primele şi premiile de care au beneficiat titularii drepturilor de pensie nu reprezintă o discriminare între pensionarii foşti piloţi militari şi pensionarii foşti militari care au activat la sol, astfel cum a învederat reclamantul, întrucât prin aceste dispoziţii legale sunt excluse din baza de calcul al pensiei toate primele şi premiile, menţinându-se doar trei excepţii de la această regulă, nefăcându-se nicio distincţie între modul de aplicare a acestor prevederi persoanelor care au activat ca piloţi militari faţă de militarii care au activat la sol. Aşadar, aceste dispoziţii se aplică în egală măsură tuturor beneficiarilor Legii nr. 223/2015, fără nicio deosebire. 28. De asemenea, în opinia instanţei, nu trebuie ignorat faptul că pensia militară reprezintă o pensie specială, care nu este stabilită potrivit principiului contributivităţii, astfel cum reiese cu claritate din cuprinsul Legii nr. 223/2015 şi, în special, din prevederile art. 2 din acest act normativ. În acest text legal se menţionează, totodată, că unul dintre principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat este principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. 29. În ceea ce priveşte discriminarea care ar exista între personalul aeronautic militar şi personalul aeronautic civil, instanţa reţine că cele două categorii de personal se află în situaţii juridice distincte, astfel că nu se poate vorbi de tratament diferenţiat al unor cazuri egale, modul de stabilire a pensiilor persoanelor menţionate fiind reglementat distinct, pentru militari prin Legea nr. 223/2015, iar pentru personalul aeronautic civil prin Legea nr. 223/2007. 30. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 31. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 2.623D/2017, arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 32. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 33. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, prin diminuarea pensiei, considerată drept câştigat, Avocatul Poporului reţine, în primul rând, că modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenţia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câştigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. 34. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivităţii, acesta din urmă stând la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale - constituit din contribuţiile individuale, ci de la bugetul de stat [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015]. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat. 35. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale ale avocatei şi ale părţii prezente, precum şi concluziile scrise ale acesteia din urmă, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 36. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 37. Referitor la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată, în urma examinării criticilor de neconstituţionalitate formulate în Dosarul Curţii nr. 2.623D/2017, că, în realitate, nu sunt criticate decât dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 şi nu cele ale art. 28 din Legea nr. 223/2015, în întregul său, aşa cum a reţinut instanţa judecătorească. Ca atare, în cele două dosare conexate, Curtea urmează a se pronunţa exclusiv asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015. Acestea se referă la unul dintre veniturile care face parte din categoria de venituri care nu se includ în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, respectiv primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, şi au următorul conţinut: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: (…) e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;“. 38. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 39. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, într-o altă cauză, soluţionată prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, au fost criticate dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: (...) h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie“, arătându-se că acestea sunt discriminatorii, întrucât creează o situaţie inechitabilă în raport cu beneficiarii altor tipuri de pensii speciale, cărora aceleaşi drepturi le sunt incluse în baza de calcul al pensiei (a se vedea paragraful 5 al deciziei menţionate). La o examinare comparativă, pe de o parte, a acestor critici şi, pe de altă parte, a criticilor ridicate în prezenta cauză, se observă că, în ambele cauze, este invocată o pretinsă discriminare a beneficiarilor pensiilor militare de stat faţă de alte două categorii de beneficiari de pensii de serviciu, respectiv magistraţii, în cauza soluţionată prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, în cauza de faţă. 40. În analiza unor critici care se susţin pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie în materia pensiilor, punctul de plecare îl reprezintă principiul, constant urmat în jurisprudenţa Curţii, de pildă în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016, paragraful 16, potrivit căruia legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor. În acest sens este şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. 41. Prin urmare, legiuitorul este îndreptăţit, în principiu, să stabilească, aşa cum a făcut-o prin adoptarea prevederilor criticate în prezenta cauză, modul de calcul al pensiilor militarilor, respectiv că nu se includ în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă. Dar, a reţinut Curtea în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, paragraful 16, reglementând condiţiile de acordare a pensiilor şi modul de calcul al acestora, legiuitorul este ţinut să respecte prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situaţii identice. 42. Cu toate acestea, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, că împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi. 43. Aplicând acest considerent al Deciziei nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 în ceea ce priveşte discriminarea invocată în cauza soluţionată prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, Curtea a arătat, în paragraful 17 al acesteia, că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularităţile acestor profesii. În acest sens pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor. 44. Curtea reţine, cu referire la cauza de faţă, că autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile criticate discriminează personalul aeronautic din aviaţia militară, al cărei statut a fost aprobat prin Legea nr. 35/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 5 decembrie 1990, faţă de personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, al cărui statut a fost reglementat prin Legea nr. 223/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007. 45. Modul de calcul al pensiilor personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă este reglementat de dispoziţiile art. 42^2 alin. (2) din Legea nr. 223/2007, potrivit cărora „Venitul total brut realizat într-o lună, care stă la baza calculului pensiei de serviciu de către casele teritoriale de pensii, reprezintă suma veniturilor prevăzute la art. 42 lit. a), b), c) şi e) şi va fi menţionat în documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia.“ Dispoziţiile art. 42 din această lege enumeră drepturile de care beneficiază personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, două dintre aceste drepturi, respectiv cel reglementat de art. 42 lit. d) din Legea nr. 223/2007 - concediu de odihnă suplimentar plătit, cu durata de 12 zile, necesar pentru refacerea capacităţii de zbor şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, într-o staţiune balneoclimaterică de tratament, asigurat de către angajator, inclusiv transportul - şi, respectiv, art. 42 lit. h) din Legea nr. 223/2007 - diurnă în valută, în cazul deplasării în afara graniţelor ţării, în scopul executării misiunilor de zbor şi/sau misiunilor de zbor de antrenament şi control pe simulator, neintrând în calculul pensiei de serviciu. 46. La o analiză comparativă a reglementării modalităţii de calcul, pe de o parte, al pensiei militare de stat şi, pe de altă parte, al pensiei cuvenite personalului aeronautic civil profesionist, se observă că, în ambele situaţii, anumite categorii de venituri sunt excluse de la calcularea pensiei. 47. Curtea reţine că îndreptăţirea la beneficiul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 este dată de apartenenţa la categoria de militar, a cărei definiţie este oferită de art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015: „În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) militar - cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum şi preotul militar, aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar.“ 48. Categoria de subiecte de drept faţă de care autorii, în calitatea lor de membri ai personalului aeronautic din aviaţia militară, se consideră discriminaţi este definită de dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 223/2007, potrivit cărora „Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, şi care este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau filială în România.“ 49. Astfel, pensia de serviciu la care sunt îndreptăţiţi autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu li se cuvine în temeiul apartenenţei lor la categoria de personal aeronautic din aviaţia militară a României, ci la cea de militari. Prin urmare, categoria de subiecte de drept din care fac parte şi autorii nu este vizată, în mod expres şi exclusiv, de actul normativ care reglementează pensia de serviciu care li se cuvine, aşa cum este cazul categoriei personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, singura categorie îndreptăţită la obţinerea pensiei de serviciu reglementată de Legea nr. 223/2007. 50. Critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate omite raţiunea pentru care legiuitorul nu a reglementat, printr-o lege exclusiv aplicabilă acestora, regimul pensiei acordate personalului aeronautic din aviaţia militară, aşa cum a procedat în cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă. Astfel, în vreme ce pensia de serviciu acordată categoriei de persoane din care fac parte şi autorii nu este reglementată de dispoziţiile legii speciale care reglementează statutul acestora, respectiv Legea nr. 35/1990, pensia de serviciu acordată piloţilor civili este reglementată de Legea nr. 223/2007 care stabileşte statutul acestora. 51. Prin urmare, legiuitorul trebuie să beneficieze de o anumită flexibilitate în identificarea şi adoptarea acelei soluţii normative care să se aplice fiecăreia dintre aceste categorii de persoane. În aceste condiţii însă legiuitorul nu mai poate fi ţinut, cu aceeaşi stricteţe, să aplice standardul impus de art. 16 alin. (1) din Constituţie în ceea ce priveşte modalitatea de calcul al pensiei de serviciu, pe de o parte, a personalului aeronautic din aviaţia militară şi, pe de altă parte, a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă. 52. La baza acestei reglementări diferenţiate se află deci judecata legiuitorului care a considerat că, din perspectiva modului de calcul al pensiei speciale, asemănările dintre personalul aeronautic din aviaţia militară şi restul destinatarilor Legii nr. 223/2015 sunt mai relevante decât asemănările dintre personalul aeronautic din aviaţia militară şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă. 53. Curtea reţine, prin urmare, că statul s-a menţinut în limitele unei evaluări rezonabile, obiective, atunci când a apreciat că, din perspectiva modului de calcul al pensiei de serviciu al unor persoane cum sunt şi autorii excepţiei, mai relevantă este apartenenţa lor la categoria de militari decât la categoria de piloţi. Legiuitorul are o anumită marjă de apreciere a relevanţei asemănărilor şi deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept atunci când reglementează, în mod mai mult sau mai puţin diferit, regimul juridic al acestora. Astfel, potrivit Hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 23 iulie 1968, în Cauza „Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene“ împotriva Belgiei, paragraful 10, „Autorităţile naţionale competente se confruntă frecvent cu situaţii şi probleme care, având în vedere diferenţele inerente acestora, pretind soluţii legale diferite; mai mult, anumite inegalităţi tind doar la corectarea inegalităţilor factuale.“ 54. Prin urmare, Curtea constată că nu este contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie reglementarea pensiilor de serviciu ale piloţilor militari în aceeaşi manieră cu a celorlalţi militari şi nu într-o manieră similară cu cea în care este reglementată pensia de serviciu a unei categorii profesionale similare. 55. Cele reţinute anterior sunt aplicabile, în egală măsură, şi în ceea ce priveşte argumentul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căruia dispoziţiile criticate sunt discriminatorii întrucât nu diferenţiază în mod corespunzător între pensiile militarilor. 56. În sfârşit, cu referire la presupusa necorelare dintre prevederile criticate cu cele ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Anexa VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională“), Curtea reaminteşte că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei [a se vedea Decizia nr. 262 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 16 iunie 2015, paragraful 16]. 57. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Traian Bica în Dosarul nr. 3.038/63/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Aurelian Chirică în Dosarul nr. 3.253/91/2017 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
