Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“, excepţie ridicată de Vasile Sorinel Năstase în Dosarul nr. 316/197/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 555D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.533D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Adrian Dragomirescu în Dosarul nr. 11.799/63/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.083D/2019, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Silviu Costel Avram, Costică Avram, Petrică Irinel Dumea şi Petru Dumea în Dosarul nr. 610/32/2018/a8 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. 6. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei Silviu Costel Avram, apărătorul ales, avocat Artin Sarchizian, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 7. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.207D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Adrian Groşan (fost Tarniţă) în Dosarul nr. 1.167/186/2013 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori. 8. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 9. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.429D/2019, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Societatea Caprice - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 210/30/2019 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală. 10. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 11. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.549D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“, excepţie ridicată de Ion Laurenţiu Chiriac în Dosarul nr. 8.846/63/2013 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. 12. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 13. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.663D/2019, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“, excepţie ridicată de Doina Mihaela Ştefan în Dosarul nr. 15.051/63/2014* al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. 14. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 15. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 81D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal în ceea ce priveşte sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“, excepţie ridicată de Marin Bîlc în Dosarul nr. 329/59/2018/a3 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală. 16. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 17. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.090D/2021, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal în ceea ce priveşte sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“, excepţie ridicată de Gheorghe Coriolan Ciuhandu în Dosarul nr. 5.736/30/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia penală. 18. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 19. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.408D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal - prima parte a textului, respectiv sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“, excepţie ridicată de Societatea Andris - S.R.L., comuna Pietroşani, judeţul Argeş, şi de Ion Andrei în Dosarul nr. 1.574/109/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia penală. 20. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 21. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.547D/2021, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Eugen Marcel Stoian în Dosarul nr. 3.477/231/2020 al Judecătoriei Focşani - Secţia penală. 22. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 23. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.107D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Nicolae Ghedzira în Dosarul nr. 1.379/249/2015 al Judecătoriei Lehliu-Gară. 24. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 25. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.569D/2021, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“, excepţie ridicată de Dumitru Tudone în Dosarul nr. 1.309/116/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. 26. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 27. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 555D/2019, nr. 1.533D/2019, nr. 2.083D/2019, nr. 2.207D/2019, nr. 2.429D/2019, nr. 2.549D/2019, nr. 2.663D/2019, nr. 81D/2021, nr. 1.090D/2021, nr. 1.408D/2021, nr. 1.547D/2021, nr. 2.107D/2021 şi nr. 2.569D/2021, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. 28. Avocatul autorului excepţiei Silviu Costel Avram arată că este de acord cu conexarea dosarelor. 29. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru conexarea cauzelor. 30. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.533D/2019, nr. 2.083D/2019, nr. 2.207D/2019, nr. 2.429D/2019, nr. 2.549D/2019, nr. 2.663D/2019, nr. 81D/2021, nr. 1.090D/2021, nr. 1.408D/2021, nr. 1.547D/2021, nr. 2.107D/2021 şi nr. 2.569D/2021 la Dosarul nr. 555D/2019, care a fost primul înregistrat. 31. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei Silviu Costel Avram. Acesta arată că, ulterior sesizării Curţii, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale, astfel că, în cauza de faţă, excepţia urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. 32. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 33. Prin Decizia penală nr. 151 din 8 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 316/197/2018, admiţând recursul împotriva Încheierii din 28 februarie 2019 a Curţii de Apel Braşov - Secţia penală (Dosar nr. 316/197/2018), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“. Excepţia a fost ridicată de Vasile Sorinel Năstase într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unei infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 34. Prin încheierile din 16 mai 2019 şi 30 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 11.799/63/2017 şi nr. 15.051/63/2014*, Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“. Excepţia a fost ridicată de Adrian Dragomirescu şi de Doina Mihaela Ştefan în cauze având ca obiect trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru săvârşirea unor infracţiuni cu privire la care aceştia au invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 35. Prin Încheierea din 10 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 610/32/2018/a8, Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Silviu Costel Avram, Costică Avram, Petrică Irinel Dumea şi Petru Dumea într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru săvârşirea unor infracţiuni cu privire la care aceştia au invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 36. Prin Încheierea din 9 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.167/186/2013, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Adrian Groşan (fost Tarniţă) într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unei infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 37. Prin Încheierea din 13 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 210/30/2019, îndreptată prin Încheierea din 19 octombrie 2019 (de îndreptare a unei erori materiale), Judecătoria Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Societatea Caprice - S.R.L. din Timişoara într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva unei soluţii de clasare dispuse de procuror în temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, considerând că în speţă a intervenit prescripţia răspunderii penale. 38. Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.846/63/2013, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“. Excepţia a fost ridicată de Ion Laurenţiu Chiriac într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unor infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 39. Prin Încheierea din 5 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 329/59/2018/a3, completată prin Încheierea din 8 ianuarie 2021, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal în ceea ce priveşte sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“. Excepţia a fost ridicată de Marin Bîlc într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea, printre altele, a unor infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 40. Prin Încheierea din 17 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.736/30/2019, completată prin Încheierea din 22 martie 2021, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal în ceea ce priveşte sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Coriolan Ciuhandu într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea, printre altele, a unor infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 41. Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.574/109/2016, Tribunalul Argeş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal - prima parte a textului, respectiv sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“. Excepţia a fost ridicată de Societatea Andris - S.R.L. şi de Ion Andrei într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru săvârşirea unor infracţiuni cu privire la care aceştia au invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 42. Prin Încheierea din 26 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.477/231/2020, Judecătoria Focşani - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Eugen Marcel Stoian într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unor infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 43. Prin Decizia penală nr. 1 din 3 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.379/249/2015/a5, admiţând recursul împotriva Încheierii din 19 aprilie 2021 a Judecătoriei Lehliu-Gară (Dosar nr. 1.379/249/2015), Tribunalul Călăraşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Ghedzira într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unor infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 44. Prin Decizia penală nr. 936/A din 29 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.309/116/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Tudone într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unor infracţiuni cu privire la care acesta a invocat împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. 45. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, legalitatea pedepsei, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executării acestora, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, independenţa judecătorilor, realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti, atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018, soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, a fost constatată ca fiind neconstituţională, iar legiuitorul nu a pus de acord - într-un interval de 45 de zile de la publicarea respectivei decizii - textul de lege mai sus menţionat cu prevederile Constituţiei. Consideră că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu permit persoanei acuzate să cunoască în ce condiţii şi prin ce acte se întrerupe cursul prescripţiei răspunderii penale şi începe să curgă un nou termen de prescripţie. Arată că soluţiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, astfel că legiuitorul este obligat să stabilească condiţii şi criterii clare şi precise. Or, după publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018, dispoziţiile referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale nu sunt suficient de clar şi explicit stabilite la nivel legislativ, având consecinţe directe atât asupra persoanei care se află în ipoteza normei criticate, cât şi pentru instanţa judecătorească chemată să aprecieze cu privire la temeinicia şi legalitatea solicitărilor. 46. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“ se prezintă într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor şi a situaţiilor în care poate interveni întreruperea prescripţiei răspunderii penale fiind de natură să confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementată în prezent, un caracter neconstituţional. Consideră că soluţiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, astfel că legiuitorul este obligat să stabilească condiţii şi criterii clare şi precise. 47. Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori arată că legiuitorul nu a intervenit asupra dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal ca urmare a publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018, rămânând ca instanţele de judecată să aplice instituţia prescripţiei răspunderii penale pe baza propriilor interpretări, ceea ce duce la o practică neunitară la nivelul instanţelor, încălcându-se, astfel, prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16 şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie. 48. Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“ sunt imprevizibile, nefiind reglementate cazurile şi situaţiile în care poate interveni întreruperea prescripţiei răspunderii penale. 49. Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că textul de lege criticat este neconstituţional cel puţin sub aspectul imprevizibilităţii sale, fiind imposibil ca părţile din dosar să îşi poată regla comportamentul conform dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, care, în prezent, sunt trunchiate. Deşi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, a constatat neconstituţionalitatea sintagmei „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, legiuitorul nu a intervenit - în termenul de 45 de zile prevăzut de Constituţie - în vederea corectării aspectelor de neconstituţionalitate. Astfel, rolul de legiferare a fost transferat, în mod artificial şi contrar legii, judecătorilor cauzei, care trebuie să completeze dispoziţii de lege trunchiate. Cu toate că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii inclusiv în ceea ce priveşte considerentele, acest lucru nu poate echivala cu schimbarea rolului constituţional al puterilor statului. Rolul judecătorilor este acela de a aplica legea, iar nu de a o completa şi a prelua, astfel, din atribuţiile altor puteri ale statului, respectiv ale Parlamentului şi Guvernului. În concluzie, în reglementarea actuală, dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate. 50. Judecătoria Timişoara - Secţia penală consideră că reglementarea criticată este clară şi previzibilă, aspectele de neconstituţionalitate fiind ridicate de sintagma „oricărui act de procedură în cauză“ din finalul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, asupra cărora instanţa de contencios constituţional a statuat deja prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. 51. Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 20, ale art. 21 şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie şi nici celor ale art. 6 din Convenţie. Consideră că textul de lege criticat, astfel cum este reglementat în prezent, respectă cerinţele de claritate şi previzibilitate. 52. Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală arată că sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, nu contravine prevederilor din Constituţie şi din Convenţie invocate de autorul excepţiei, nefiind elemente care să conducă la ideea lipsei de claritate şi previzibilitate. Precizează că Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 a vizat o altă sintagmă din textul de lege menţionat, şi anume referirea la îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“. 53. Tribunalul Timiş - Secţia penală apreciază că sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“ nu contravine prevederilor din Constituţie şi din Convenţie invocate de autorul excepţiei, nefiind elemente care să conducă la ideea lipsei de claritate şi previzibilitate, astfel că se impune respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 54. Tribunalul Argeş - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal este neîntemeiată, întrucât considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 sunt neechivoce în sensul întreruperii cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului. 55. Judecătoria Focşani - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, aşa cum au fost interpretate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, reprezintă o normă juridică clară şi care corespunde exigenţelor Convenţiei. Totuşi, pentru a nu mai exista niciun dubiu, se impune intervenţia legiuitorului în vederea punerii de acord a prevederilor art. 155 alin. (1) din Codul penal cu decizia Curţii Constituţionale mai sus menţionată. 56. Tribunalul Călăraşi - Secţia penală arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare după intervenirea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018, este neîntemeiată. Arată că autorul excepţiei solicită instanţei de contencios constituţional să interpreteze modalitatea de aplicare a unei dispoziţii legale modificate printr-o decizie a Curţii Constituţionale, aspect care excedează obiectului controlului de constituţionalitate a posteriori. O astfel de atribuţie de clarificare a unei dispoziţii de lege - care a fost modificată implicit printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale - revine legiuitorului, iar competenţa interpretării unei astfel de norme revine instanţelor judecătoreşti, în cadrul soluţiilor pronunţate în cauzele deduse judecăţii, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin hotărârile cu caracter obligatoriu pronunţate în interpretarea legii. 57. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că textul de lege criticat nu este neconstituţional, în condiţiile în care efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu se extind asupra întregii instituţii a întreruperii termenului de prescripţie a răspunderii penale, ci, potrivit considerentelor respectivei decizii a instanţei de contencios constituţional, cauza de întrerupere este incidentă numai în ipoteza actelor de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului. Ca atare, dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal au rămas în fondul activ al legislaţiei şi continuă să producă efecte, singurele acte de procedură care pot avea ca rezultat întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale fiind cele care se comunică suspectului sau inculpatului. 58. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 59. Guvernul, în punctele de vedere transmise în dosarele Curţii Constituţionale nr. 81D/2021 şi nr. 1.408D/2021, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal este neîntemeiată. Arată că, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, instanţa de contencios constituţional a identificat soluţia legislativă conformă cu Legea fundamentală, respectiv cea potrivit căreia cursul prescripţiei răspunderii penale se întrerupe doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului. Complexitatea reglementărilor, precum şi necesitatea adaptării controlului de constituţionalitate unor deziderate de securitate juridică au determinat ca exercitarea controlului de către Curtea Constituţională să conducă nu doar la pronunţarea unor soluţii simple, prin care textele criticate să fie constatate a fi sau nu conforme Legii fundamentale, ci şi a unor soluţii complexe, prin care se indică inclusiv modul de interpretare a legislaţiei conform Constituţiei. Deşi dispozitivul acestei decizii nu este unul specific unei decizii de interpretare, acesta trebuie corelat cu considerentele, rezultând concluzia că decizia respectivă este una de interpretare prin care Curtea constată că este neconstituţională o anume soluţie legislativă, identificând însă interpretarea conformă Legii fundamentale. Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională a stabilit că atât dispozitivul, cât şi considerentele deciziilor sale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiecţilor de drept. În continuare, arată că, prin înlăturarea, până la o viitoare intervenţie legislativă, a instituţiei întreruperii cursului prescripţiei şi aplicarea exclusiv a termenelor prevăzute de art. 154 din Codul penal s-ar ajunge la o reducere a intervalului de timp în care se poate realiza tragerea la răspundere penală, fiind afectat echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni şi drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale; de asemenea, ar fi afectat echilibrul între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârşirea unei infracţiuni şi drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „România este stat de drept“, impun legiuitorului obligaţia de a lua măsuri în vederea apărării ordinii şi siguranţei publice, prin adoptarea instrumentelor legale necesare în scopul prevenirii stării de pericol şi a fenomenului infracţional, cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen. Prin urmare, apreciază că instanţa de contencios constituţional a stabilit că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal continuă să producă efecte, dar singurele acte care pot avea ca efect întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale sunt cele care se comunică suspectului sau inculpatului. În aceste condiţii nu poate fi susţinută lipsa de previzibilitate a textului criticat, cazul de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale fiind reconfigurat prin prisma interpretării Curţii Constituţionale. 60. Avocatul Poporului - în punctele de vedere exprimate în dosarele nr. 2.083D/2019, nr. 2.207D/2019 şi nr. 2.663D/2019 - arată că, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională. În acest sens, instanţa de contencios constituţional a statuat că prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate şi, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură“ din cuprinsul acestora are în vedere şi acte care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii penale. În concluzie, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă anterioară, reglementată de dispoziţiile art. 123 alin. 1 din Codul penal din 1969, îndeplinea condiţiile de previzibilitate, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. Menţionează că deciziile Curţii Constituţionale pot fi clasificate, în funcţie de conţinutul lor, în decizii simple sau interpretative. Deciziile interpretative sunt definite ca fiind acele decizii care atribuie normei penale o anumită semnificaţie, pentru a o face compatibilă cu prevederile constituţionale. Prin ele se impune o interpretare obligatorie a unui text de lege. Raţiunea acestor decizii este de a salva de la încetarea aplicabilităţii un text care are o problemă de constituţionalitate, analizând interpretarea acestuia într-o direcţie conformă cu dispoziţiile Legii fundamentale. Astfel de decizii au avantajul de a nu afecta conţinutul normativ al textului controlat, ci doar înţelesul său contrar Constituţiei. În acest context general al clasificării deciziilor Curţii Constituţionale, Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 este mai mult decât o decizie de interpretare (care atribuie normelor criticate o anumită semnificaţie care le-ar face compatibile cu Constituţia), respectiv este o decizie manipulativă - prin care este transformată semnificaţia legii, pentru a nu lăsa un vid juridic cu consecinţe păgubitoare, şi o decizie substitutivă - care indică norma care trebuie să o înlocuiască pe cea care a făcut obiectul controlului pentru ca principiul constituţional încălcat să fie respectat (este adecvată reglementarea criticată la exigenţele constituţionale). Arată că dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie consacră efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Textul constituţional are în vedere toate deciziile, indiferent de tipul acestora, simple sau interpretative. Totodată, prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, stipulează că decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie. În consecinţă, toate deciziile Curţii Constituţionale au ca efect obligaţia organelor de aplicare a legilor de a se conforma acestora, în sensul de a nu aplica dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, iar în cazul celor interpretative aceste organe trebuie să-şi adapteze practica în conformitate cu interpretarea dată normei de către instanţa de contencios constituţional. Astfel, în cazul deciziilor interpretative, norma a cărei constituţionalitate a fost constatată îşi va înceta aplicabilitatea numai în ceea ce priveşte interpretarea neconformă exigenţelor constituţionale, aceasta urmând a funcţiona limitat în sensul în care corespunde acestora. Faţă de cele de mai sus, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 61. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 62. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 63. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie - în dosarele nr. 555D/2019, nr. 2.549D/2019, nr. 2.663D/2019, nr. 81D/2021, nr. 1.090D/2021, nr. 1.408D/2021 şi nr. 2.569D/2021 - dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“, iar în dosarele nr. 1.533D/2019, nr. 2.083D/2019, nr. 2.207D/2019, nr. 2.429D/2019, nr. 1.547D/2021 şi nr. 2.107D/2021 - dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal. Prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională. Ulterior sesizării Curţii, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale, textul de lege criticat fiind modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 30 mai 2022. Curtea se va pronunţa însă asupra dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal în forma în care acestea au produs efecte în cauză - şi anume în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 -, având următorul cuprins: „(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.“ 64. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executării acestora, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi alin. (3) privind independenţa judecătorilor, ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti, ale art. 146 lit. d) referitor la atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate, precum şi ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 7 privind legalitatea incriminării şi a pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 65. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, precitată, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale, pentru considerentele reţinute în decizia mai sus menţionată. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, mai sus citată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal a devenit inadmisibilă. 66. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Vasile Sorinel Năstase în Dosarul nr. 316/197/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală, de Adrian Dragomirescu în Dosarul nr. 11.799/63/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, de Silviu Costel Avram, Costică Avram, Petrică Irinel Dumea şi Petru Dumea în Dosarul nr. 610/32/2018/a8 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Adrian Groşan (fost Tarniţă) în Dosarul nr. 1.167/186/2013 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, de Societatea Caprice - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 210/30/2019 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală, de Ion Laurenţiu Chiriac în Dosarul nr. 8.846/63/2013 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, de Doina Mihaela Ştefan în Dosarul nr. 15.051/63/2014* al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, de Marin Bîlc în Dosarul nr. 329/59/2018/a3 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală, de Gheorghe Coriolan Ciuhandu în Dosarul nr. 5.736/30/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia penală, de Societatea Andris - S.R.L., comuna Pietroşani, judeţul Argeş, şi de Ion Andrei în Dosarul nr. 1.574/109/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia penală, de Eugen Marcel Stoian în Dosarul nr. 3.477/231/2020 al Judecătoriei Focşani - Secţia penală, de Nicolae Ghedzira în Dosarul nr. 1.379/249/2015 al Judecătoriei Lehliu-Gară şi de Dumitru Tudone în Dosarul nr. 1.309/116/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. * Cu opinia separată a doamnelor judecător Livia-Doina Stanciu şi Elena-Simina Tănăsescu, în sensul celei formulate la Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, şi la Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, Judecătoriei Timişoara - Secţia penală, Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală, Tribunalului Timiş - Secţia penală, Tribunalului Argeş - Secţia penală, Judecătoriei Focşani - Secţia penală, Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
