Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) şi alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.094D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că nu este afectat principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, legea aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza reglementată. De asemenea, prin reglementarea caracterului definitiv al hotărârii judecătoreşti pronunţate de prima instanţă, nu este încălcat principiul accesului liber la justiţie, fiind opţiunea legiuitorului să stabilească particularităţile procedurale privind accesul la gradele de jurisdicţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 148/112/2020, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) şi alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Szabo Ioan într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă cererea de anulare a ordinului prefectului privind încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituţionale, deoarece creează inechitate şi încalcă principiul egalităţii în cadrul aceleiaşi categorii a aleşilor locali în privinţa cărora s-a constatat/dispus prin ordin al prefectului operarea sancţiunilor reglementate de art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 176/2010, pe baza rapoartelor Agenţiei Naţionale de Integritate rămase definitive, în sensul că numai soluţia pronunţată în contestaţia formulată de alesul local primar este definitivă, pe când soluţia pronunţată în contestaţia formulată de alesul local (consilier local, viceprimar sau consilier judeţean), în situaţia unui ordin similar, se bucură de dublul grad de jurisdicţie, fiind supusă controlului instanţei superioare prin intermediul posibilităţii exercitării căii de atac a recursului, în acest din urmă caz fiind aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. 6. De asemenea, autorul susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, deoarece prin sintagma „încetarea mandatului“ din cuprinsul acestui articol s-a delegat atribuţia de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească. Neprecizând dacă sintagma „încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local/primar a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, Parlamentul a lăsat în sarcina instanţelor de judecată să adauge la lege, după propriile raţionamente, atunci când sunt puse în situaţia să aleagă care este mandatul la care ar fi vrut să se refere Parlamentul atunci când a legiferat. Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 instituie nu doar interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani, ci şi momentele de la care aceasta începe să curgă raportat la numeroasele situaţii care se pot ivi în practică. 7. Totodată, susţine că, în integralitatea sa, art. 25 din Legea nr. 176/2010 este neconstituţional, în măsura în care se aplică unor fapte de conflict de interese săvârşite sau unor stări de incompatibilitate finalizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. De asemenea, în opinia autorului, dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituţionale, în măsura în care se aplică stărilor de incompatibilitate ori conflictelor de interese finalizate sau săvârşite anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Ambele texte de lege reprezintă norme de drept material, care conţin sancţiuni aplicabile încălcării regimului juridic al conflictelor de interese şi încălcării regimului juridic al incompatibilităţilor. Dacă în privinţa normelor de drept procedural legiuitorul a prevăzut aplicabilitatea imediată a procedurilor reglementate de Legea nr. 176/2010, respectiv de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 şi continuarea procedurilor începute pe vechile reglementări conform noilor proceduri, în privinţa sancţiunilor (norme de drept material) legiuitorul nu a prevăzut această posibilitate. Astfel, în practică au fost pronunţate soluţii diferite, deşi legea nu putea nici retroactiva şi nici ultraactiva peste limitele de timp în care s-a săvârşit fapta de conflict de interese ori a existat starea de incompatibilitate şi acestea şi-au epuizat efectele. 8. Autorul mai susţine neconstituţionalitatea art. 25 din Legea nr. 176/2010 şi a art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, deoarece aceste dispoziţii nu conţin norme referitoare la înlăturarea aplicării sancţiunilor pentru aleşii locali cu privire la care există rapoarte de evaluare definitive întocmite de Agenţia Naţională de Integritate prin care se confirmă starea de incompatibilitate cauzată de faptul că, în paralel cu demnitatea publică, aceştia au fost membri în consiliile de administraţie ale unor şcoli, rapoarte anterioare intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative şi a Legii nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin care a fost eliminat acest tip de incompatibilitate. Se încalcă astfel principiul constituţional privind egalitatea în drepturi. Or, orice sancţiune trebuie să se bazeze pe legea în vigoare în momentul aplicării, în caz contrar, prin abuz de putere, fiind îngrădite drepturi fundamentale. 9. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 160 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 este întemeiată. Este adevărat că ar fi justificat caracterul definitiv al hotărârii pronunţate în primă instanţă, pe de o parte, de urgenţa reală a procedurii, fiind necesar să fie clarificată cât mai repede situaţia mandatului de primar din orice unitate administrativ-teritorială, iar, pe de altă parte, de natura relativ uşoară a cauzei. Este însă, de asemenea, adevărat că astfel cum rezultă din prevederile art. 204 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 coroborat cu art. 204 alin. (2) din acelaşi act normativ, în privinţa consilierului local aflat în aceeaşi situaţie, hotărârea nu este definitivă. Or, diferenţa de tratament este în mod vădit nejustificată, neexistând niciun motiv pentru a stabili un regim juridic diferit în privinţa primarului faţă de consilierii locali, mai ales că în alte situaţii, prevăzute de art. 204 alin. (13) menţionat anterior, această diferenţă nu există. 10. Cu privire la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât în speţă se pune problema interpretării textului legal, atribut al instanţei de judecată, iar în caz de practică neunitară Codul de procedură civilă a prevăzut mecanisme de unificare a acestei practici. Nu este, în consecinţă, necesar să se constate neconstituţionalitatea textului legal, ci doar să se stabilească interpretarea corectă a acestuia, nicio interpretare nefiind însă contrară prevederilor Constituţiei. Cu privire la art. 25 din Legea nr. 176/2010, în integralitatea sa, şi cu privire la art. 160 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, opinia instanţei este că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât s-au prezentat argumente referitoare la aplicarea textelor de lege, nu cu privire la relaţia acestora cu dispoziţiile constituţionale. Cu titlu de exemplu, se arată că încetarea mandatului de primar [prevăzută în prezent de art. 160 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019] era reglementată şi în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, aşa încât se pune problema stabilirii legii aplicabile pentru o faptă săvârşită anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. 11. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate „a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010, a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019“, instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată. Instanţa observă că argumentele reclamantului vizează susţinerea unor carenţe ale textelor legale, referitoare la situaţii particulare. Or, o eventuală declarare a neconstituţionalităţii acestora nu ar avea ca efect completarea acestor texte legale, ci ieşirea din vigoare a acestora, pentru viitor, inclusiv în privinţa a numeroase situaţii care nu au legătură cu cele expuse de reclamant. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că sintagma de la „încetarea mandatului“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 are în vedere ipoteza constatării definitive a stării de conflict de interese şi incompatibilitate în timpul exercitării mandatului electiv. În cazul constatării acestor stări după încetarea mandatului dispoziţiile art. 25 alin. (2) teza a treia din Legea nr. 176/2010 stabilesc că interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Prin urmare, nu este afectat principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, legea aplicându-se în mod egal tuturor celor care se află în ipoteza reglementată. 14. Cu privire la susţinerile autorului privind interpretarea diferită a textului de către instanţele judecătoreşti, Guvernul apreciază că aceasta nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci este o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, care excedează controlului de constituţionalitate. 15. Referitor la susţinerea privind neconstituţionalitatea art. 25, în întregime, din Legea nr. 176/2010 şi a art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 din perspectiva aplicării legii în timp, Guvernul reţine, în esenţă, că, în lipsa existenţei unor norme tranzitorii în Legea nr. 176/2010, respectiv în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu privire la aplicabilitatea normelor privind încetarea mandatului de ales local, legea nouă este de imediată aplicare. Astfel, criticile autorului sesizării vizează o chestiune de interpretare şi aplicare a normei juridice, şi nu o chestiune de constituţionalitate, în acest caz excepţia fiind inadmisibilă. 16. Totodată, în ceea ce priveşte susţinerea că dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 nu prevăd dispoziţii referitoare la înlăturarea aplicării sancţiunilor pentru aleşii locali care au rapoarte emise de Agenţia Naţională de Integritate, prin care se confirmă starea de incompatibilitate cauzată de faptul că, în paralel cu demnitatea publică, au fost membri în consiliile de administraţie ale unor şcoli, rapoarte anterioare intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 şi a Legii nr. 128/2017 prin care a fost dezincriminat acest tip de incompatibilitate, Guvernul apreciază că sesizarea este inadmisibilă, întrucât se critică o omisiune legislativă. Or, potrivit art. 146 din Constituţie, Curtea Constituţională nu este legiuitor pozitiv, neavând competenţa de a se pronunţa asupra omisiunilor legislative. 17. Cu privire la neconstituţionalitatea art. 160 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, în ceea ce priveşte caracterul definitiv al hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează contestaţia împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării mandatului de primar, Guvernul apreciază că nu este încălcat principiul accesului liber la justiţie prin reglementarea caracterului definitiv al hotărârii primei instanţe, fiind opţiunea legiuitorului să stabilească particularităţile procedurale privind accesul la gradele de jurisdicţie. Accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate căile de atac prevăzute la art. 129 din Constituţie. În speţă, mandatul primarului încetează de drept în cazul prevăzut la art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, prefectul doar constatând prin ordin încetarea acestui mandat. Prin urmare, instanţa judecătorească are doar rolul de a constata îndeplinirea regularităţii îndeplinirii procedurilor pentru emiterea ordinului prefectului. În acest caz, dat fiind caracterul relativ simplu al procesului aflat pe rolul instanţei judecătoreşti, este suficientă contestarea ordinului prefectului la instanţa judecătorească, chiar dacă hotărârea acestei instanţe este definitivă. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul actului de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) şi alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, precum şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Din examinarea considerentelor actului de sesizare şi a notelor scrise ale autorului excepţiei referitoare la dispoziţiile art. 160 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează art. 160 alin. (10) teza finală din acest act normativ, urmând a reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii legale. 21. Dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 au următorul cuprins: - Art. 160 alin. (1) lit. b): "Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (...); b) constatarea şi sancţionarea, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, a unei stări de incompatibilitate;" – Art. 160 alin. (10) teza finală: „Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă.“; 22. Dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins: "(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.(4) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.(5) Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condiţiile depăşirii termenului general de prescripţie de 3 ani de la data săvârşirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare." 23. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 126 alin. (2) privind competenţa şi procedura de judecată, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări europene cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 5 aprilie 2023). 25. Cu acel prilej, examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea a reţinut că modalitatea de contestare în justiţie a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situaţii impunând o rezolvare promptă şi definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanşării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiţii, Curtea a constatat că prevederile legale criticate, referitoare la caracterul definitiv al hotărârii instanţei de contencios administrativ prin care se soluţionează acţiunea formulată de primar împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării mandatului primarului, conţin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, fără a îngrădi exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac şi accesul liber la justiţie. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudenţa sa, că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, aparţine competenţei exclusive a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 26. În consecinţă, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate asigură accesul la justiţie, iar pe parcursul soluţionării contestaţiei de către instanţa de contencios administrativ, ambele părţi din litigiu - atât primarul, cât şi prefectul - îşi pot exercita neîngrădit drepturile şi garanţiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate reţine încălcarea accesului liber la justiţie. 27. Curtea Constituţională a respins şi criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie, deoarece principiul egalităţii şi al nediscriminării impune, pe de o parte, instituirea unui tratament juridic egal/asemănător pentru situaţii egale/echivalente, dar şi justifică, în egală măsură, instituirea unui regim juridic diferit pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. 28. De asemenea, referitor la invocarea soluţiei legislative consacrate de prevederile legale criticate, pe de o parte, şi a celei referitoare la încetarea de drept a mandatului de consilier local în caz de incompatibilitate, pe de altă parte, Curtea a precizat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. 29. Referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind încetarea de drept a mandatului primarului în caz incompatibilitate şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind sancţiunile aplicabile persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, Curtea observă că, în esenţă, acestea sunt similare celor analizate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, precitată. Astfel, neconstituţionalitatea acestor norme este susţinută prin prisma unor aspecte privind interpretarea şi aplicarea lor în cauza dedusă judecăţii, operaţiuni care excedează controlului de constituţionalitate. Curtea a precizat că interpretarea legilor este operaţiunea raţională, indispensabilă în procesul aplicării şi respectării acestora, având ca scop clarificarea înţelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar, în procesul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite, această operaţiune este realizată de instanţele judecătoreşti, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative, fără ca prin aceasta să se substituie legiuitorului, al cărui rol este edictarea normelor juridice, şi nu interpretarea acestora. În consecinţă, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarilor revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii - asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale. 30. De asemenea, eventualele probleme şi divergenţe în interpretarea şi aplicarea legii pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii. Prin Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 19 martie 2021, instanţa supremă a decis că, în interpretarea dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare [art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare], ale art. 91 alin. (1^1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 176/2010, intervine încetarea de drept a mandatului de primar, chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompatibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, precitată, soluţia pronunţată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
