Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Marius-George Bot în Dosarul nr. 729/84/2018 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.251D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate sunt generale, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată. Faptul că legiuitorul a prevăzut ca un poliţist să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează această profesie, principii care sunt descrise în anumite legi, nu contravine textelor constituţionale invocate. Principiile care guvernează profesia de poliţist pot fi deduse din conţinutul Legii nr. 360/2002. Ca atare, normele criticate sunt clare şi previzibile, astfel încât o persoană să îşi poată adapta comportamentul în situaţia în care doreşte să obţină acest statut. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea civilă din 11 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 729/84/2018, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Marius-George Bot într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei dispoziţii a Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan“ din Cluj-Napoca, prin care s-a dispus încetarea calităţii de elev. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 sunt imprevizibile, având în vedere că din conţinutul textului de lege nu rezultă care anume comportament ar fi necorespunzător şi care ar fi corespunzător, respectiv la ce ar trebui să se raporteze conduita unei persoane care ar dori să urmeze cursurile unei şcoli de agenţi de poliţie şi, mai ales, cât de gravă ar trebui să fie fapta care aduce atingere principiilor care guvernează profesia de poliţist. 6. Se afirmă că în Legea nr. 360/2002 nu există niciun capitol/subcapitol sau nicio secţiune/subsecţiune referitoare la principiile care guvernează profesia de poliţist. Prin urmare, este imposibil ca o persoană să poată cunoaşte, chiar apelând la consiliere juridică, ce principii trebuie să respecte pentru a putea deveni poliţist, ce norme nu trebuie să încalce şi ce intensitate trebuie să aibă o eventuală încălcare a unor norme pentru a conduce la neîndeplinirea acestei condiţii de accedere la cariera de poliţist. 7. Se susţine că sintagma „să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist“ din art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, având în vedere că este prevăzută în cadrul condiţiilor de admitere la şcolile de poliţie şi pentru dobândirea calităţii de poliţist, este prevăzută pentru trecut, adică pentru comportamentul anterior al candidatului, ceea ce înseamnă că principiile enunţate de art. 3 din Legea nr. 360/2002 se impun a fi respectate după dobândirea calităţii de poliţist, în timpul exercitării acestei profesii, întrucât ele sunt intrinsec legate de exercitarea funcţiei poliţieneşti. 8. Se consideră că o persoană care nu are calitatea de poliţist nu poate încălca, de exemplu, principiul gradualităţii, care se referă la folosirea în mod progresiv a procedeelor, a mijloacelor şi a acţiunilor poliţiei, fiind evident că un astfel de principiu este opozabil persoanelor care deja au calitatea de poliţişti, nicidecum celor care doresc să devină poliţişti. Ca atare, niciunul dintre cele patru principii enunţate de art. 3 din Legea nr. 360/2002 nu poate fi, în mod rezonabil, înţeles ca principiu care guvernează profesia de poliţist, opozabil candidaţilor la examenul de admitere în şcolile de poliţie. Or, astfel de principii trebuiau prevăzute şi definite în Legea nr. 360/2002, pentru a se putea determina comportamentul necorespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist pe care candidatul (sau viitorul candidat) să le poată cunoaşte şi verifica pentru a constata dacă îndeplineşte sau nu respectiva condiţie. Aşa fiind, norma criticată încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 9. Se apreciază că enunţarea şi definirea principiilor ce guvernează profesia de poliţist trebuie realizate prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (1) lit. j) şi p) din Constituţie, nicidecum prin acte administrative, aşa încât lipsa acestor principii din cuprinsul Legii nr. 360/2002 încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Totodată, prin delegarea unei competenţe (enunţarea şi definirea acestor principii) ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului (ministrul de interne) sau către o structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne, respectiv şefilor unor unităţi centrale din minister sau din Inspectoratul General al Poliţiei Române, se încalcă art. 1 alin. (4) din Constituţie. 10. Se consideră că se încalcă şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, având în vedere că o persoană căreia i s-a respins cererea de înscriere la examenul de admitere sau, după caz, cererea de înmatriculare ori care a fost exmatriculată pentru o pretinsă neîndeplinire a condiţiei prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, în cazul în care formulează o acţiune în justiţie, va fi pusă în situaţia de a contesta aplicabilitatea unei norme juridice imprevizibile. Totodată, nici instanţa judecătorească nu are posibilitatea să verifice îndeplinirea sau neîndeplinirea de către reclamant a unor criterii clare, prestabilite de legiuitor, pentru a evalua dacă un anumit comportament este sau nu unul necorespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist. 11. De asemenea, normele de lege criticate contravin şi art. 32 alin. (1) din Constituţie, care prevede şi garantează dreptul la învăţătură, autorul excepţiei fiind privat de dreptul de a urma cursurile şcolii de agenţi de poliţie, drept câştigat în urma promovării unui examen de admitere, având în vedere că acesta a fost exmatriculat fără a exista criterii legale clare şi neechivoce din care să rezulte ce comportament poate fi calificat în sensul prevăzut de textul supus controlului de constituţionalitate. 12. În final, se susţine că prevederile de lege criticate contravin şi art. 41 alin. (1) din Constituţie, care prevede şi garantează drept la muncă, acesta neputând fi îngrădit, precum şi dreptul la alegerea profesiei, având în vedere că scopul reclamantului, prin susţinerea examenului de admitere la şcoala de agenţi de poliţie, este acela de a obţine calitatea de poliţist şi de a o exercita. 13. Tribunalul Sălaj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât nu este necesară reglementarea de către legiuitor a unei secţiuni speciale privind principiile ce guvernează profesia de poliţist, cât timp ele pot fi deduse cu uşurinţă din conţinutul legii. Instanţa consideră că prevederile criticate sunt suficient de clare şi previzibile astfel încât o persoană să fie în măsură să îşi adapteze comportamentul în raport cu cerinţele impuse de textul de lege criticat, acesta coroborându-se în mod facil cu celelalte prevederi ale legii prin care sunt reglementate o serie de reguli cu caracter general ce necesită a fi respectate de poliţiştii în activitate ori de cei ce doresc să urmeze o carieră poliţienească. Dispoziţiile criticate nu afectează dreptul reclamantului de a accede la justiţie, în toate componentele sale. De asemenea, nu sunt afectate garanţiile constituţionale privind exercitarea drepturilor la învăţătură ori la muncă şi alegerea profesiei, întrucât profesia de poliţist presupune, spre deosebire de alte profesii, o serie de exigenţe a căror îndeplinire trebuie verificată atât în timpul deţinerii acestei calităţi, cât şi anterior dobândirii acesteia în condiţiile în care o persoană doreşte să urmeze o astfel de carieră. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) şi (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale: [...] c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist.“ 18. Autorul excepţiei apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5), potrivit căruia „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 32 alin. (1) care consacră dreptul la învăţătură, ale art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii şi celor ale art. 73 alin. (1) lit. j) şi p) referitor la categoriile de legi. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva verificării întrunirii condiţiilor de admisibilitate a acesteia, Curtea constată că obiectul cauzei în care s-a invocat neconstituţionalitatea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 îl constituie anularea unui act administrativ, respectiv a unei dispoziţii a Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan“ din Cluj-Napoca prin care s-a dispus încetarea calităţii de elev, întrucât în urma verificărilor efectuate pentru identificarea elementelor comportamentale ale candidatului s-a constatat că acesta nu îndeplineşte condiţia specială prevăzută de textul criticat, respectiv „să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist“. Prin Sentinţa civilă nr. 867 din 25 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 729/84/2018*, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a luat act de cererea reclamantului autor al excepţiei de neconstituţionalitate şi a constatat renunţarea la judecarea cererii de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu pârâta Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan“ din Cluj-Napoca. 20. Analizând condiţia legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, consacrată de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa sa, Curtea constată că lipseşte condiţia interesului procesual, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, întrucât autorul excepţiei a renunţat la judecarea cererii de chemare în judecată. Or, Curtea a subliniat în jurisprudenţa sa că, „în cadrul procesului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în rândul excepţiilor de procedură prin care se urmăreşte împiedicarea unei judecăţi care s-ar întemeia pe o dispoziţie legală neconstituţională. Constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. [...] Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Tot astfel, prin Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014, Curtea a mai reţinut că „autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane“. 21. Cele reţinute în jurisprudenţa precitată sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar sluji doar unui interes general, iar nu şi cauzei în care a fost ridicată, unde nu ar produce nicio consecinţă. Cu alte cuvinte, în prezenta cauză, examinarea constituţionalităţii normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate într-un control abstract. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Marius-George Bot în Dosarul nr. 729/84/2018 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. Valer Dorneanu Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
