Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Tudor Stomff în Dosarul nr. 40.003/3/2016 (număr în format vechi 2.979/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.574D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care arată, mai întâi, că obiectul cererii introductive în faţa instanţei judecătoreşti este identic cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Din acest motiv, nu se poate spune că a ridicat o excepţie care nu ar avea legătură cu cauza şi că pronunţarea asupra excepţiei nu ar avea o influenţă asupra cauzei. 4. În continuare, evocă faptul că noua lege a pensiilor prevede pentru cei care au lucrat în condiţii identice de muncă acelaşi tratament juridic şi susţine că el nu a avut parte de un astfel de tratament. Arată că a fost ofiţer electronist pe navele de pescuit oceanic mai puţin de 6 ani şi din această cauză starea lui de sănătate a fost afectată. A fost pensionat pentru motive medicale şi a primit o pensie de invaliditate în 2005, în acel an fiind valabilă prevederea potrivit căreia cei care au lucrat în grupa I de muncă au anumite beneficii, respectiv creşterea punctului de pensie şi scăderea stagiului de cotizare. În anul 2014 a trecut la pensie pentru limită de vârstă, iar Casa de Pensii, cu ignorarea art. 82 din Legea nr. 263/2010, i-a scăzut pensia cu 200 lei, prin invocarea art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, text care, în opinia sa, este neconstituţional. Acest fapt a fost recunoscut de Parlament, care, prin adoptarea Legii nr. 155/2015, a înlăturat această nedreptate şi a stabilit din nou că şi cei care au lucrat mai puţin de 6 ani pot să beneficieze de aceste avantaje. 5. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă art. 16 din Constituţie, raportat la art. 20 şi art. 148 din Constituţie, întrucât cetăţeni români care au lucrat în aceleaşi condiţii sunt trataţi diferit din punct de vedere juridic, fără a exista un motiv raţional. Afirmă că din 2014 până în 2018 a primit o pensie cu 200 lei mai mică, pentru că nu i s-a mai recunoscut dreptul de a beneficia de grupa I de muncă. 6. Solicită Curţii să verifice constituţionalitatea dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prin raportare la forma avută în anul 2014, şi nu la cea din prezent, modificată. 7. În continuare, face referire la Hotărârea Curţii Europene de Justiţie Van Gend en Loos, arătând că orice cetăţean european poate invoca în faţa instanţei naţionale orice normă de drept european. Susţine că un drept, odată câştigat, nu poate fi ulterior desfiinţat, prin modificarea legii. Invocă hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora un drept câştigat la un moment dat nu poate fi desfiinţat de hotărâri ulterioare. Depune concluzii scrise. 8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit principiului tempus regit actum, condiţiile aplicabile unei persoane în vederea obţinerii dreptului la pensie sunt guvernate de legea în vigoare la momentul naşterii acestui drept. Aplicarea unor legi diferite, succesive în timp, unor persoane aflate în situaţii diferite nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv Deciziile nr. 395 din 14 iunie 2016 sau nr. 601 din 12 iunie 2012. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 11 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 40.003/3/2016 (număr în format vechi 2.979/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Tudor Stomff, apelant-reclamant într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind decizia de pensionare şi care se află în faza soluţionării căii de atac a apelului. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că cetăţenii care au lucrat mai puţin de 6 ani în grupa I de muncă sunt discriminaţi în raport cu destinatarii normei criticate, prin aceea că sunt exceptaţi de la beneficiul reducerii vârstei de pensionare. Apreciază că este arbitrară acordarea acestui beneficiu în funcţie de criteriul datei deschiderii drepturilor la pensie. În consecinţă, stabilirea unui criteriu aleatoriu şi exterior persoanei pensionarului, de care depinde acordarea reducerii vârstei de pensionare, este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii. 11. Este incontestabil, potrivit autorului, dreptul legiuitorului de a stabili, în cadrul politicii de pensionare, condiţiile în care un cetăţean poate beneficia de anumite măsuri de reducere a vârstei de pensionare. Totuşi, aceste condiţii nu pot fi arbitrare, ci trebuie să respecte pe deplin dispoziţiile constituţionale ale art. 16 din Constituţie. Limitarea aplicării dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 la cetăţenii care au lucrat în grupa I de muncă şi s-au pensionat după 25 iunie 2015, cu excluderea celor care au lucrat în aceeaşi perioadă calendaristică în aceeaşi grupă de muncă, dar s-au pensionat înainte de 25 iunie 2015, putând exista cazuri în care starea lor de sănătate s-a degradat mai accentuat în 4-5 ani decât a altora, în funcţie de particularităţile anatomofiziologice individuale şi de specificul locului de muncă, este în totală contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii, conform căruia, în situaţii egale, condiţiile de pensionare nu pot fi diferite. 12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că nu se aduce atingere prevederilor art. 16 din Constituţie, deoarece norma este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul său de aplicare, fără distincţie, iar existenţa discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziţii legale succesive, acestea aplicându-se nediferenţiat în perioada cât sunt în vigoare, neretroactivitatea fiind un principiu cu valoare constituţională. 13. În ceea ce priveşte conformitatea art. 55 din Legea nr. 263/2010 cu dispoziţiile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, aceasta nu poate fi negată, de vreme ce reclamantului nu i-a fost încălcat vreun drept prevăzut de reglementările internaţionale. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Guvernul, în punctul său de vedere, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Făcând trimitere la considerentele şi soluţiile din jurisprudenţa în materie a Curţii, în special la Decizia nr. 601 din 12 iunie 2012, apreciază că acestea îşi păstrează valabilitatea, în condiţiile în care nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea lor. În plus, cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 20 din Constituţie, Guvernul arată că aceasta nu poate fi reţinută, nefiind în discuţie drepturi fundamentale ale omului. În fine, nu este aplicabil nici art. 148 din Constituţie, care vizează competenţa instanţelor de judecată de a se pronunţa asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu cea europeană. 16. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile orale şi cele scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea observă că, la data soluţionării prezentei excepţii, conţinutul acestora este modificat prin raportare la conţinutul pe care îl aveau la data sesizării Curţii. Cu toate acestea, dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 continuă să îşi producă efectele juridice în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care, la data sesizării Curţii, aveau următorul conţinut: "Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: a) conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă; b) conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) şi în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1); c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat." 20. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reaminteşte că, în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016 (paragraful 16), a reţinut că dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor. În acest sens este şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a stabilit că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea. 22. Una dintre categoriile socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor este şi cea a persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, categorie din care face parte şi autorul excepţiei de neconstituţionalitate. La momentul deschiderii dreptului la pensie al acestuia, prevederile legale în vigoare şi aplicabile situaţiei sale erau dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introduse prin Legea nr. 380/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit cărora „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: (...) conform tabelului nr. 1^1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiţii speciale;“. Potrivit tabelului menţionat, în condiţiile în care stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă (ani împliniţi) este de 6 ani, vârsta standard de pensionare se reduce cu 3 ani. 23. Prin Legea nr. 155/2015 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a^1), precum şi tabelul nr. 1^1 din Legea nr. 263/2010 au fost abrogate, iar prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) din aceasta au căpătat următorul conţinut: „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: (...) conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) şi în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1).“ În tabelul nr. 2 menţionat se precizează că, în condiţiile unui stagiu de cotizare de 3 ani realizat în grupa I de muncă, condiţii speciale şi alte condiţii de muncă, vârsta standard de pensionare se reduce cu un an şi 6 luni. La o analiză comparativă a reglementării aplicabile la data deschiderii dreptului la pensie al autorului şi, respectiv, a celei aplicabile odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 155/2015, rezultă că aceasta din urmă este mai favorabilă pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, în condiţiile în care, aşa cum reiese din înscrisurile aflate în dosarul instanţei judecătoreşti, a realizat un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de 3 ani, 7 luni şi 4 zile. 24. Autorul consideră că modificarea legislativă mai sus analizată este de natură să discrimineze categoria persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, şi care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2015, respectiv 25 iunie 2015, faţă de categoria persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, şi care s-au pensionat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2015. 25. Curtea Constituţională a mai analizat, în materia Legii nr. 263/2010, critici de neconstituţionalitate de asemenea natură, în situaţii similare contextului factual şi normativ al prezentei cauze. Astfel, în Decizia nr. 886 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2016, Curtea a reţinut că, în esenţă, critica autorului excepţiei viza aplicarea unor dispoziţii de lege referitoare la stabilirea pensiei numai persoanelor al căror drept la pensie se deschide ulterior intrării în vigoare a acestor dispoziţii de lege, iar nu şi celor pensionate anterior. Or, a continuat Curtea, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. 26. În paragraful 15 al Deciziei nr. 886 din 15 decembrie 2015, Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că, prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, a stabilit că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 27. Având în vedere că nu există niciun motiv de îndepărtare de la principiul potrivit căruia situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tudor Stomff în Dosarul nr. 40.003/3/2016 (număr în format vechi 2.979/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
