Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3), ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, precum şi ale anexei nr. 1 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, excepţie ridicată de Daniel Amuza în Dosarul nr. 6.387/315/2018 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.787D/2021. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, asistat de doamna avocat Marinela Chivu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând susţinerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar în ceea ce priveşte valoarea factorului „k“, reglementat de normele criticate. 4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că motivele formulate atât în scris, cât şi oral, în faţa Curţii, nu evidenţiază relaţia de contrarietate dintre normele contestate din punctul de vedere al constituţionalităţii şi textele constituţionale şi convenţionale de referinţă pretins încălcate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt norme tehnice, care reglementează criterii clare, precise şi riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 9 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.387/315/2018, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3), ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, precum şi ale anexei nr. 1 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Excepţia a fost ridicată de Daniel Amuza într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat de autor împotriva unei sentinţe penale prin care a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni de tăiere de arbori din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că normele criticate sunt neconstituţionale, câtă vreme nu este definit factorul „k“, reglementarea lui având un caracter aleatoriu. 7. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale atât în privinţa clarităţii şi previzibilităţii normei (calitatea legii), cât şi în privinţa conţinutului său, deoarece se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în proceduri judiciare pe rolul instanţelor şi nu încalcă niciuna dintre garanţiile ce compun echitatea procedurii, în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, precum şi ale anexei nr. 1 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, care au următorul conţinut: - Art. 2 alin. (3): "(3) Valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin înmulţirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.;" – Art. 3 alin. (1) şi (2): "(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. a) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 1.(2) Valoarea factorului «k» se foloseşte corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat şi pentru specia sau grupa de specii a acestuia.“" Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 face referire la volumele unitare şi valoarea factorului „k“ pentru prejudiciile înregistrate la arbori, pe specii sau grupe de specii. 12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitate şi ale art. 21 alin. (2) privind dreptul la un proces echitabil. Totodată, invocă dispoziţiile art. 20 din Legea fundamentală referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 1.346 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 12 ianuarie 2011, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), ale art. 3 şi ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora. 14. În considerentele deciziei menţionate anterior, Curtea a constatat că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetaţia forestieră din păduri şi din afara acestora constând în modificarea aspectului, a integrităţii fizice şi/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerării naturale, după caz, rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare. Curtea a constatat că normele care reglementează modalităţile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea ştiinţifică a pagubelor şi pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. Totodată, Curtea a reţinut că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracţiune sau contravenţie, asupra acesteia se pronunţă instanţele judecătoreşti, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate garanţiile specifice unui proces echitabil, incluzând posibilitatea acestuia de a dovedi că întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realităţii. 15. Curtea a constatat că prevederile art. 2 alin. (3) şi ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise şi riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanţa judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigenţele impuse de Constituţie şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în ceea ce priveşte respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracţiunilor sau a contravenţiilor la regimul silvic şi va stabili prejudiciul, valoarea factorului „k“, reglementată în anexele nr. 1-3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, fiind folosită în mod corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat şi pentru specia sau grupa de specii a acestuia (arbori/puieţi sau lăstari/pomi de Crăciun). 16. Curtea a reţinut, totodată, că, potrivit art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în această ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin înmulţirea factorului „k“ specific, prevăzut în anexele nr. 1-3 la ordonanţă, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Cu privire la această din urmă valoare, Curtea Constituţională a statuat că nu poate fi alta decât cea stabilită potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective şi discreţionare, care ar avea semnificaţia încălcării principiului legalităţii incriminării şi supremaţiei legii (Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996). 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 18. Distinct de considerentele anterior citate, cu referire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, Curtea constată că, în prezent, potrivit art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, astfel cum a fost modificat de art. I punctul 41 din Legea nr. 197/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 septembrie 2020, preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă „se aprobă prin lege“, pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, iar, potrivit art. II din Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 22 decembrie 2017: „De la data de 1 ianuarie 2018 se stabileşte preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la valoarea de 164 lei.“ Prin urmare, Curtea reţine că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă este stabilit de legiuitor printr-un act normativ de reglementare primară, aspect de natură a susţine legalitatea şi obiectivitatea determinării lui. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Amuza în Dosarul nr. 6.387/315/2018 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, precum şi ale anexei nr. 1 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
