Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) (cu trimitere la sintagma „în activitate“) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Claudiu Daniel Gozob în Dosarul nr. 2.075/101/2017 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.549D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.557D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Mihăiţă Macovei în Dosarul nr. 1.188/113/2017 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.557D/2017 la Dosarul nr. 2.549D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispoziţiile criticate nu încalcă art. 16 din Constituţie, întrucât persoanele care se află în activitate sunt într-o situaţie juridică diferită faţă de cele pentru care au încetat de mai mult timp raporturile de serviciu. Or, situaţia diferită presupune un tratament juridic diferit. În plus, este garantată de către stat doar pensia contributivă, în speţă fiind vorba despre pensii speciale. În concluzie, reprezentantul Ministerului Public solicită Curţii respingerea, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 3 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.075/101/2017, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) (cu trimitere la sintagma „în activitate“) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Claudiu Daniel Gozob, contestator într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii cu privire la acordarea unei pensii de serviciu anticipate parţiale. 8. Prin Încheierea din 21 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.188/113/2017, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de către Mihăiţă Macovei, contestator într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii cu privire la acordarea unei pensii de serviciu anticipate parţiale. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 18 din Legea nr. 223/2015 au un conţinut echivoc, lipsit de precizie, fără corelare cu întreg ansamblul normativ, nerespectând cerinţele privind claritatea legii, respectiv conţin sintagme şi modalităţi de formulare a ipotezelor juridice prin care se creează situaţii ce se exclud reciproc. Astfel, forma în care a fost adoptat art. 18 din Legea nr. 223/2015 contravine, în mod evident, intenţiei şi scopului legiuitorului, atât timp cât sintagma „în activitate“ se contrazice cu situaţia prevăzută mai jos, în cadrul aceluiaşi articol, la lit. a): „sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare.“ Folosirea timpului trecut (au încetat), prin raportare la prevederile ce stabilesc dreptul la pensie la timpul prezent „Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială“ determină o contradicţie, iar această contradicţie nu este conformă cu scopul urmărit de legiuitor, şi anume să recunoască dreptul la pensie de serviciu parţială şi persoanelor cărora le-au încetat raporturile de serviciu anterior, chiar dacă nu mai sunt în activitate la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. 10. Se arată, în continuare, că prevederile criticate creează o discriminare vădită între participanţii la sistemul de pensii militare de stat, deoarece se pune condiţia ca beneficiarii pensiei de serviciu anticipate parţiale să fie funcţionari în activitate. Această prevedere îngrădeşte accesul la sistemul pensiilor militare de stat şi încalcă dreptul la pensii şi asigurări sociale participanţilor la acest sistem care, din motive obiective, nu mai sunt în activitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. 11. Prevederile criticate instituie un tratament discriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv există participanţi la sistemul de pensii militare de stat care nu-şi mai pot exercita dreptul de a obţine pensionarea anticipată parţială, cu toate că îndeplinesc condiţiile privind vechimea şi stagiul de cotizare, dar, din motive obiective, cum ar fi încetarea raporturilor de serviciu, fără drept de pensie, ca urmare a reducerii unor posturi, nu mai erau în activitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. Autorii excepţiei apreciază că se creează un tratament discriminatoriu între participanţii la sistemul de pensii militare aflaţi în activitate la data intrării în vigoare a legii şi cei care nu se mai aflau în activitate, cu toate că au îndeplinit stagiul de cotizare, contribuind, astfel, la constituirea sistemului de pensii militare de stat. Rezultă, în opinia autorilor, că participanţii la sistemul de pensii militare de stat, care nu se mai aflau în activitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, nu mai pot beneficia de dreptul la pensia de serviciu anticipată parţială, această concluzie bazându-se şi pe dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 223/2015. 12. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că operează un tratament discriminatoriu pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, deoarece unele pot beneficia de pensie de serviciu anticipată parţială, pe când altele trebuie să aştepte pensia de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă. În opinia acestora, există prevederi arbitrare de interpretare în norma incriminată, care determină diferenţieri de tratament aplicabil participanţilor la sistemul de pensii militare. 13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că se încalcă principiul contributivităţii, care este de esenţa dreptului la pensie, aşa cum este acesta reglementat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, fiind, astfel, afectată substanţa dreptului la pensie. 14. În final, se adaugă că, prin forma echivocă a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 223/2015, se creează posibilitatea unor interpretări prin care se restrâng drepturile garantate prin Constituţie şi legi speciale, respectiv dreptul la pensie stabilit nediscriminatoriu, dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul de proprietate/drepturi băneşti - drepturi pentru constituirea cărora contribuţiile plătite au fost în acelaşi cuantum precum cel plătit de persoanele care se află încă în activitate, dar ale căror posturi nu au fost reduse. 15. Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii se acordă dreptul la pensie, baza şi cuantumul pensiei în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular. Astfel, atât din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi din cea a Curţii Constituţionale se desprinde ideea unei libertăţi de apreciere a legiuitorului în reglementarea măsurilor ce vizează domeniul pensiilor, respectiv în a determina oportunitatea şi intensitatea acestora. Instanţa mai reţine că este la aprecierea legiuitorului prevederea condiţiilor şi a criteriilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale aplicabile. Astfel, pentru deschiderea dreptului la pensie, legiuitorul a prevăzut, de principiu, existenţa unui stagiu de cotizare minim sau complet, după caz, precum şi o vârstă standard de pensionare. Îndeplinirea cumulativă, potrivit specificului fiecărui tip de pensie, a celor două condiţii impuse dă naştere dreptului persoanei în cauză să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială. 16. Instanţa mai apreciază că este constituţional ca legiuitorul să prevadă că aceste drepturi la pensie se acordă numai personalului „în activitate“, deoarece acesta este un beneficiu pentru a recompensa munca depusă într-un anumit domeniu, în cazul de faţă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special. Prin excluderea persoanelor care au făcut parte din sistem, dar nu mai au calitatea de militari, poliţişti sau funcţionari publici cu statut special la data intrării în vigoare şi a îndeplinirii condiţiilor de pensionare prevăzute de Legea nr. 223/2015, nu se încalcă prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 47 alin. (2) din Constituţia României, deoarece stagiul de cotizare realizat de aceste persoane va fi valorificat în sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 263/2010. 17. Tribunalul Brăila - Secţia I civilă apreciază că prin dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, aplicându-se, în mod nediscriminatoriu, tuturor beneficiarilor de pensii militare de stat. Instanţa mai arată că dispoziţiile criticate nu afectează dreptul de proprietate privată al contestatorului şi nici dreptul la un nivel de trai decent. În final, apreciază că nu se poate reţine nici încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie, întrucât nu ne aflăm în situaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ale contestatorului, în condiţiile în care, prin dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, sunt reglementate cerinţele impuse de lege pentru a beneficia de pensie de serviciu. 18. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 19. Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă prin raportare la prevederile art. 44, 47 şi 53 din Constituţie, întrucât nu este suficient de clar argumentat în ce constă pretinsa încălcare a acestora. 20. Totodată, în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 404 din 28 octombrie 2003. 21. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 225 din 17 aprilie 2018, în sensul constituţionalităţii textului de lege criticat. 22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul conţinut: "ART. 18 (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii: a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară." 25. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 15 alin. (1) privind universalitatea şi art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, coroborate cu art. 4 alin. (2) referitor la criteriile de nediscriminare între cetăţeni, precum şi în art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său, din perspectiva unor critici similare. 27. Astfel, în paragraful 33 al Deciziei nr. 225 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 17 iulie 2018, Curtea a analizat, de asemenea, o critică ce viza pretinsa neclaritate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Curtea a reţinut că acea critică punea în discuţie o dificultate de interpretare a textului de lege, cauzată de faptul că sunt folosite verbe la timpuri diferite, precum şi faptul că interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 clarifică modul în care acestea trebuie să fie aplicate. Astfel, a reţinut Curtea, textul de lege se referă la acordarea pensiei de serviciu anticipate militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, care sunt „în activitate“ şi care solicită deschiderea dreptului la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. Această ipoteză exclude interpretarea autorilor excepţiei, în sensul că aceste dispoziţii legale ar prevedea acordarea pensiei de serviciu anticipate persoanelor care „au încetat raporturile de serviciu“ anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. 28. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că în prezenta cauză prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 încalcă şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În Decizia nr. 225 din 17 aprilie 2018, Curtea Constituţională a răspuns pe larg unor critici formulate, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. În paragraful 28 al Deciziei nr. 225 din 17 aprilie 2018, Curtea a reţinut că prevederea unor condiţii limitative care permit obţinerea unei pensii de serviciu în sistemul pensiilor militare de stat este în perfect acord cu prevederile constituţionale ale art. 47 alin. (2). De asemenea, a mai statuat Curtea, aceste criterii legale nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, atât timp cât nu creează diferenţe de tratament între persoane aflate în situaţii identice. 29. Curtea a mai reţinut că autorii excepţiei de neconstituţionalitate erau nemulţumiţi însă de faptul că dispoziţiile de lege criticate nu se aplică şi persoanelor care au fost trecute în rezervă anterior datei intrării în vigoare a legii, ci doar celor care vor fi trecute în rezervă după această dată. Referitor la o critică asemănătoare, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a arătat că „este evident că persoanele care se pensionează ca militari activi se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cele care au fost trecute în rezervă la o dată la care nu îndeplineau condiţiile de pensionare ori pentru că nu aveau împlinită vârsta sau pentru că nu aveau încă vechimea totală necesară“. (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 496 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 14 octombrie 2005). 30. În sfârşit, în paragraful 31 al Deciziei nr. 225 din 17 aprilie 2018, Curtea a reţinut că nici în situaţia în care instanţa de contencios constituţional ar aprecia că persoanele care au trecut în rezervă ori cărora le-a încetat raportul de serviciu anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 ar fi îndreptăţite la obţinerea unei pensii de serviciu potrivit acestui act normativ nu ar putea statua că aceştia se supun aceloraşi reglementări ca militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, „în activitate“, declarând ca neconstituţională această sintagmă din cuprinsul art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, întrucât astfel s-ar substitui legiuitorului prin completarea legii şi stabilirea unui tratament juridic uniform pentru persoane aflate în situaţii diferite, încălcând astfel principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituţie. 31. În contextul criticii formulate din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie, în plus faţă de cele reţinute în Decizia nr. 225 din 17 aprilie 2018, Curtea reiterează faptul că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007). 32. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că se încalcă principiul contributivităţii, care este de esenţa dreptului la pensie, aşa cum este acesta reglementat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, fiind, astfel, afectată substanţa dreptului la pensie. Curtea constată că din enumerarea de la art. 2 din Legea nr. 223/2015, care conţine principiile de bază ale sistemului pensiilor militare, lipseşte principiul contributivităţii. În schimb, în conformitate cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit principiului contributivităţii, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. În plus, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, „Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1)“. În schimb, potrivit art. 21 din Legea nr. 263/2010, „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din: a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii; b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.“ 33. Prin urmare, având în vedere că, potrivit Deciziei nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016 (paragraful 15), legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în funcţie de care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor, Curtea reţine că dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie nu îi interzic să instituie sisteme publice de pensii care să nu se bazeze şi pe principiul contributivităţii. 34. Curtea conchide că atât soluţia pronunţată în Decizia nr. 225 din 17 aprilie 2018, respectiv de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cât şi considerentele acesteia şi ale celorlalte decizii invocate anterior îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Claudiu Daniel Gozob în Dosarul nr. 2.075/101/2017 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Mihăiţă Macovei în Dosarul nr. 1.188/113/2017 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
