Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Dumitru Stoian în Dosarul nr. 2.565/103/2016* al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.493D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Afacerilor Interne a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prin Decizia nr. 298 din 6 mai 2021 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, statuând că de beneficiile legii trebuie să se prevaleze şi absolvenţii formei de învăţământ cu frecvenţă din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne. Ca atare, cu privire la această normă, excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă. Cu privire la forma anterioară a normei criticate se arată că prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018, nu comportă vicii de neconstituţionalitate, întrucât fac referire la o anumită situaţie, fără a institui discriminări între categoriile de absolvenţi. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.565/103/2016*, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Stoian în calea de atac a recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.197/C din 17 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Neamţ într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016, contravin principiilor egalităţii în faţa legii şi egalităţii de şanse cu privire la accesul la funcţiile publice, fără privilegii şi fără discriminări, în condiţiile în care, pentru o structură similară a programelor de studii şi pentru acelaşi tip de frecvenţă a cursurilor, la absolvirea cu diplomă de licenţă a programelor de studii de drept, urmează a fi repartizat în unităţi de poliţie, cu acordarea gradului profesional de subinspector de poliţie şi încadrarea ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni, doar absolventul cursurilor organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, nu şi absolventul altei facultăţi de drept acreditate şi recunoscute de stat. 7. Astfel, se arată că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, „Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului“; în condiţiile în care funcţia de poliţist este o funcţie publică, accesul la aceasta intră în sfera de reglementare a art. 16 alin. (3) din Constituţie; sunt pe deplin aplicabile şi prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie; conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, accesul fără examen în funcţia de ofiţer de poliţie este condiţionat de absolvirea cursurilor de zi sau cu frecvenţă redusă a unei singure instituţii de învăţământ superior, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne; accesul în funcţia de ofiţer de poliţie este permis, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, şi agenţilor de poliţie absolvenţi ai altor instituţii de învăţământ superior cu programa şcolară echivalentă; autorul excepţiei are calitatea de agent de poliţie absolvent al unei instituţii de învăţământ superior acreditate, cu examen de licenţă susţinut şi diplomă de licenţă obţinută la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne; potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, „sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de învăţământ superior acreditate“ [art. 116 alin. (1) teza întâi] şi „Calificările dobândite de absolvenţii programelor de studii din învăţământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.“ [art. 120 alin. (1)]; potrivit prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, „Studiile universitare de licenţă asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea inserţiei pe piaţa forţei de muncă, prin cunoştinţe generale şi de specialitate corespunzătoare“ [art. 4 alin. (6)], „Absolvenţii cu diplomă ai studiilor universitare de licenţă îşi pot exercita profesia, conform competenţelor şi drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat“ [art. 5 alin. (2)], „Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licenţă atestă că titularul acesteia a dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilităţi cognitive specifice profesiei.“ [art. 6 alin. (1)] şi „Diplomele absolvenţilor de învăţământ superior sunt recunoscute şi oferă drepturi în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare la data obţinerii actului de finalizare a studiilor“ [art. 18 alin. (2)]. 8. Prin urmare, având în vedere toate aceste reglementări, se apreciază că art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018, instituie o situaţie de inegalitate în drepturi şi, în particular, o inegalitate de şanse de acces la funcţia publică, prin înfrângerea art. 16 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 9. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece, prin soluţia legislativă criticată, nu este încălcat principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, având în vedere că situaţiile sunt diferite, deci şi tratamentul juridic trebuie să fie diferit, câtă vreme autorul excepţiei nu a absolvit programul de studii de drept organizat de Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, ci numai a promovat examenul de licenţă corespunzător la această instituţie de învăţământ superior, modul de reglementare a carierei poliţiştilor - funcţionari publici cu statut special - fiind prerogativa exclusivă şi suverană a legiuitorului. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, care la data sesizării prevedeau că: „La absolvirea cu diplomă de licenţă a programelor de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă sau frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne, absolventului care urmează a fi repartizat în unităţi de poliţie i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.“ 14. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 21 din Legea nr. 360/2002 au fost modificate prin art. I pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul prevederilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional este competentă să analizeze prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecăţii. 15. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) privind egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 3 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, este o instituţie de învăţământ superior acreditată, din reţeaua de învăţământ de stat, cu personalitate juridică, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ militar, de ordine şi siguranţă publică şi formează personal pentru asigurarea nevoilor Ministerului Afacerilor Interne, care este beneficiar determinat principal al procesului formativ desfăşurat în instituţia de învăţământ superior. 17. Referitor la profesia de poliţist, prin Decizia nr. 298 din 6 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 7 iulie 2021, paragrafele 13 şi 14, Curtea a statuat că „profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii“ (art. 8). Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne - respectiv şcolile de agenţi de poliţie şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ - însă ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei [art. 9 alin. (1) şi (2)]. Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor absolvite, după cum urmează: a) categoria A - corpul ofiţerilor de poliţie - cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare; b) categoria B - corpul agenţilor de poliţie - cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă [art. 14 alin. (1)]. 18. Din analiza înscrisurilor aflate la dosar Curtea observă că autorul excepţiei, prin cererea de chemare în judecată, în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamţ, a solicitat instanţei judecătoreşti să dispună obligarea pârâţilor la trecerea/avansarea sa în corpul ofiţerilor de poliţie (categoria A) şi să îi acorde gradul profesional de ofiţer de poliţie (subinspector de poliţie) în condiţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, începând cu data de 1 august 2004 - data eliberării diplomei de licenţă de către Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, plata drepturilor salariale aferente gradului profesional de ofiţer şi obligarea la emiterea unei dispoziţii de numire pe o funcţie corespunzătoare pregătirii sale profesionale în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. În motivarea cererii s-a arătat că la data de 8 octombrie 1996 a fost încadrat ca agent de poliţie în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ şi, în perioada anilor 1997-2002, a urmat cursurile universitare ale Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir“ din Iaşi, la forma de învăţământ fără frecvenţă, profilul ştiinţe juridice, specializarea drept, şi a susţinut examenul de licenţă în sesiunea iulie 2004, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“. 19. Sintetizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că autorul excepţiei apreciază că textul de lege criticat contravine principiilor egalităţii în faţa legii şi egalităţii de şanse cu privire la accesul la funcţiile publice, fără privilegii şi fără discriminări, întrucât, pentru o structură similară a programelor de studii şi pentru acelaşi tip de frecvenţă a cursurilor, la absolvirea cu diplomă de licenţă a programelor de studii de drept urmează a fi repartizat în unităţi de poliţie, cu acordarea gradului profesional de subinspector de poliţie şi încadrarea ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni, doar absolventul cursurilor organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, nu şi absolventul altei facultăţi de drept acreditate şi recunoscute de stat. 20. Din examinarea cadrului legal în materie Curtea reţine că, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei. De asemenea, art. 27^34 din Legea nr. 360/2002 prevede modalitatea de ocupare a posturilor de execuţie vacante prin: a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) şi (3). Totodată, potrivit art. 27^45 din aceeaşi lege, agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este declarat „apt“ la evaluarea psihologică organizată în acest scop; b) nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare; c) nu este pus la dispoziţie ori suspendat din funcţie în condiţiile art. 27^21 alin. (2) sau art. 27^25 lit. a), b) şi h); d) a obţinut calificativul de cel puţin „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu. 21. Ca atare, din coroborarea textelor de lege menţionate, rezultă că, pentru ocuparea unui post vacant de subinspector de poliţie, agenţii de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei pot participa la un concurs sau promova un examen organizat în acest sens. 22. Cât priveşte susţinerea referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (3) din Constituţie, Curtea reţine că, referitor la principiul egalităţii în drepturi, în jurisprudenţa sa a statuat că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Curtea a reţinut că sintagma „fără privilegii şi fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau o favoare nejustificat/nejustificată acordat/acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. 23. Aplicând aceste considerente de principiu la conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate, Curtea reţine că acestea instituie un beneficiu pentru absolvenţii cu diplomă de licenţă ai programelor de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă sau frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, academia fiind parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ militar, de ordine şi siguranţă publică, care formează personal pentru asigurarea nevoilor ministerului - beneficiar determinat principal al procesului formativ desfăşurat în instituţia de învăţământ superior. În reglementarea unui astfel de beneficiu, legiuitorul este liber să prevadă căror categorii de persoane i se aplică, fără ca prin aceasta să se considere că instituie discriminări între beneficiarii normei şi cei care nu beneficiază de aceasta. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Stoian în Dosarul nr. 2.565/103/2016* al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
