Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în Dosarul nr. 818/212/2016 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.244D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017, nr. 1.531D/2017, nr. 1.543D/2017, nr. 1.697D/2017 şi nr. 1.874D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în dosarele nr. 5.032/212/2016/a1, nr. 5.036/212/2016/a1, nr. 4.137/212/2016, nr. 5.031/212/2016, nr. 28.878/212/2015, nr. 31.408/212/2015/a1, nr. 5.037/212/2016, nr. 31.410/ 212/2015/a1, nr. 4.136/212/2016/a1, nr. 8.023/212/2016/a1, nr. 28.384/212/2016/a1, nr. 28.390/212/2016/a1, nr. 28.385/ 212/2016/a1, nr. 28.313/212/2016 şi nr. 28.386/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Preşedintele Curţii Constituţionale, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.244D/2016, nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017, nr. 1.531D/2017, nr. 1.543D/2017, nr. 1.697D/2017 şi nr. 1.874D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării acestora. 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. 7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017, nr. 1.531D/2017, nr. 1.543D/2017, nr. 1.697D/2017 şi nr. 1.874D/2017 la Dosarul nr. 1.244D/2016, care este primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat reglementează cu privire la o modalitate specifică de constatare a contravenţiilor caracterizată prin celeritate, respectiv prin utilizarea unor mijloace tehnice specifice, care sunt menţionate în procesul-verbal întocmit. Textul de lege criticat nu aduce atingere accesului liber la justiţie, deoarece contravenientul poate contesta la instanţa de judecată procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, beneficiind de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil şi având posibilitatea de a solicita instanţei verificarea mijloacelor tehnice prin care s-a constatat contravenţia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin sentinţele civile nr. 5.985 din 10 mai 2016, nr. 5.960 din 10 mai 2016, nr. 7.736 din 16 iunie 2016, nr. 9.055 din 15 iulie 2016, nr. 966 din 27 ianuarie 2017 şi încheierile din 14 iunie 2016, 14 iulie 2016, Încheierea civilă nr. 12.950 din 6 septembrie 2016, încheierile nr. 15.811 din 19 octombrie 2016, nr. 16.139 din 24 octombrie 2016, nr. 2.404 din 16 februarie 2017, nr. 4.817 din 22 martie 2017, nr. 5.292 din 29 martie 2017, Încheierea din 21 aprilie 2017, precum şi Încheierea nr. 7.314 din 27 aprilie 2017, pronunţate în dosarele nr. 818/212/2016, nr. 5.032/212/2016/a1, nr. 5.036/212/2016/a1, nr. 4.137/212/2016, nr. 5.031/212/2016, nr. 28.878/212/2015, nr. 31.408/212/2015/a1, nr. 5.037/ 212/2016, nr. 31.410/212/2015/a1, nr. 4.136/212/2016/a1, nr. 8.023/212/2016/a1, nr. 28.384/212/2016/a1, nr. 28.390/ 212/2016/a1, nr. 28.385/212/2016/a1, nr. 28.313/212/2016 şi nr. 28.386/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, întemeiate pe art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că, potrivit textului de lege criticat, constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice la care face referire art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, care defineşte mijloacele tehnice, dar nu se face nicio menţiune cu privire la obligaţia ca aceste mijloace tehnice să fie omologate şi nici cu privire la obligativitatea ca acestea să fie identificate în mod expres în procesul-verbal întocmit. Nu există în lege nici menţiunea necesităţii omologării lor. Fiind vorba de „instrumente“ prin care se realizează „acuzarea“ în cadrul procedurii contravenţionale, este vorba despre o veritabilă atingere adusă art. 21 din Constituţie, fiind îngrădit accesul unui justiţiabil la posibilitatea de a contesta în instanţă orice fel de mijloc tehnic cu care este constatată contravenţia. Nu poate fi vorba de un proces echitabil cât timp mijloacele tehnice utilizate de către agentul ce aplică sancţiunea nu sunt definite în mod clar. În cazul procedurii contravenţionale, dreptul de a contesta legalitatea unui proces-verbal este garantat, plecând de la dreptul de a solicita instanţei să pună în vedere organelor care au întocmit procesul-verbal să depună în scris dovezi privind omologarea sistemelor tehnice utilizate şi garantarea faptului că acestea funcţionau şi erau utilizate de personal instruit la momentul constatării faptelor contravenţionale. În situaţia contravenţiilor la regimul rutier sau în aceea a contravenţiilor care privesc activitatea de control a Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, atât legislaţia specifică, cât şi practica instanţelor au arătat necesitatea ca în procesele-verbale să fie consemnate datele exprese ale mijloacelor tehnice utilizate, pentru ca, în situaţia contestării proceselor-verbale, să poată fi administrate probe, inclusiv expertiză. Potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, mijloacele tehnice utilizate, pe lângă faptul că nu sunt definite şi identificate în mod expres şi coerent, nu sunt menţionate în mod clar în procesele-verbale, prezumându-se că acestea nu pot fi identificate şi nici supuse unui control tehnic de către un specialist. În această situaţie, textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care mijloacele tehnice utilizate nu sunt bine definite şi nu sunt identificate punctual. 11. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece neindicarea în mod concret a mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se realizează constatarea contravenţiilor nu încalcă drepturile constituţionale invocate de petent, în condiţiile în care, în funcţie de natura contravenţiei săvârşite, actul de constatare a contravenţiei va indica mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea şi înregistrarea contravenţiei, de la caz la caz. Persoana sancţionată are dreptul de a se adresa instanţei de judecată prin formularea unei plângeri contravenţionale prin intermediul căreia să invoce toate mijloacele de apărare pe care le consideră pertinente şi concludente şi să propună probele pe care înţelege să le folosească în scopul combaterii celor reţinute în procesul-verbal. 12. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 1.244D/2016, nr. 1.345D/2016, nr. 1.346D/2016, nr. 1.496D/2016, nr. 1.504D/2016, nr. 1.577D/2016, nr. 1.995D/2016, nr. 2.090D/2016, nr. 2.539D/2016, nr. 2.743D/2016, nr. 655D/2017, nr. 699D/2017 şi nr. 1.543D/2017, apreciind că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, pentru considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 217 din 9 mai 2013. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „(1) Constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.“ 17. Curtea observă că denumirea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a fost schimbată în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., prin art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016. 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că asupra textului de lege criticat s-a pronunţat prin Decizia nr. 306 din 9 mai 2017*), nepublicată la data soluţionării prezentei excepţii, reţinând, în esenţă, că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, constituie legea generală în materia constatării şi sancţionării contravenţiilor, aceasta reglementând prin art. 2 alin. (1) posibilitatea ca prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului să se poată stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate. ────────── *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 306 din 9 mai 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017.────────── 20. Curtea a constatat că, prin specificul contravenţiilor sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, respectiv faptele de a circula fără rovinietă valabilă sau fără peaj valabil, legiuitorul a instituit reguli speciale. Astfel, constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice de către: inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin intermediul terminalelor de interogare; poliţia rutieră, prin intermediul terminalelor de interogare; personalul poliţiei de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, prin intermediul terminalelor de interogare. De asemenea, constatarea se face şi de către personalul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., desemnat anume, prin consultarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (denumit în continuare SIEGMCR). Acest sistem informatic permite înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi de trecere. 21. Curtea a observat că aplicarea sancţiunilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 se bazează, astfel, pe date obiective, obţinute cu ajutorul unor mijloace tehnice, care, potrivit art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, sunt definite după cum urmează: „mijloace tehnice - echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt: (i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat; (ii) sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;“. 22. Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiţie, Curtea a reţinut că, potrivit art. 10^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei poate fi atacat în faţa judecătoriei de pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau îşi are sediul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu ale cărei prevederi se completează Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Critica autorului priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că „mijloacele tehnice“ la care face referire art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 nu pot fi supuse expertizării. În ceea ce priveşte administrarea probelor, Curtea a observat că, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum şi din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, dispoziţiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, Curtea a reţinut că, la solicitarea părţilor sau prin dispoziţia instanţei, se poate administra inclusiv proba cu expertiza, astfel încât susţinerile autorului excepţiei nu pot fi primite. 23. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu în dosarele nr. 818/212/2016, nr. 5.032/212/2016/a1, nr. 5.036/212/2016/a1, nr. 4.137/212/2016, nr. 5.031/212/2016, nr. 28.878/212/2015, nr. 31.408/212/2015/a1, nr. 5.037/212/2016, nr. 31.410/212/2015/a1, nr. 4.136/212/2016/a1, nr. 8.023/212/2016/a1, nr. 28.384/212/2016/a1, nr. 28.390/212/2016/a1, nr. 28.385/212/2016/a1, nr. 28.313/212/2016 şi nr. 28.386/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
