Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr 15/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Social Democrat - Organizaţia Judeţeană Argeş, din judeţul Argeş, în Dosarul nr. 2.525/1/2020/a1 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.876D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că stabilirea unor reguli procedurale specifice în materia electorală este de competenţa legiuitorului, permisă de Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.525/1/2020/a1, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Partidul Social Democrat - Organizaţia Judeţeană Argeş, cu sediul în judeţul Argeş, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a Hotărârii nr. 111 din 21 septembrie 2020 privind interpretarea unitară a prevederilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 4 din Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora, emisă de Biroul Electoral Central (BEC). 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate nu întrunesc exigenţele de calitate a legii şi creează premisele ca, prin exercitarea atribuţiei de a asigura respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, prin hotărâri, BEC să se substituie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentului. În acest sens, se arată că nu există o reglementare generală cu privire la atribuţiile BEC. Folosindu-se de sintagma „asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora“ din cuprinsul art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 BEC, constituit în baza Legii nr. 115/2015, a decis să interpreteze legea şi a adoptat o hotărâre în care, prin analogie, se aplică dispoziţiile din Legea nr. 202/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală la legislaţia privind alegerile locale, completând prevederile Legii nr. 115/2015. Se ajunge astfel la substituirea competenţelor Parlamentului şi la încălcarea art. 126 alin. (3) din Constituţie ce acordă competenţa de interpretare şi aplicare unitară a legii către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu şi către alte organisme. 6. Uzând de prevederile generale ale art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015, BEC a interpretat în mod arbitrar, cu încălcarea competenţelor constituţionale, nu numai legea în baza căreia s-a constituit, ci şi Legea nr. 202/2020, inaplicabilă în materia alegerilor locale, intenţia BEC fiind evident de a se substitui Parlamentului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De altfel, o astfel de interpretare unitară se poate face doar în condiţiile legii, şi nu într-o formă care nu este clar şi precis reglementată. A completa în fapt legislaţia electorală cu un nou articol uzând de atribuţia interpretării conferită de art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 generează norme neconstituţionale, lipsite de claritate şi previzibilitate, ce determină partizanat într-o competiţie electorală, denaturând voinţa Parlamentului ales. 7. În consecinţă, din analiza art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 rezultă insuficienta reglementare cu privire la atribuţia BEC de a interpreta legislaţia, ceea ce încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, nefiind întrunite exigenţele de calitate a legii. 8. Prin Constituţie nu se acordă BEC atribuţia de interpretare a legislaţiei electorale, mai ales că, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, interpretarea unei legi se poate face numai de către autoritatea care a adoptat-o. În cazul de faţă, cu încălcarea art. 61 şi a art. 1 alin. (4), a art. 1 alin (5) şi a art. 126 alin. (3) din Constituţie, BEC, constituit în baza Legii nr. 115/2015, ca autoritate administrativă implicată în alegeri, a decis să completeze prevederile din Legea nr. 202/2020 care modifică şi completează Legea nr. 208/2015, ceea ce echivalează cu modificarea în fapt a Legii nr. 115/2015. 9. Prin art. 39 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 115/2015 se adaugă la prevederile Constituţiei, desemnându-se încă o entitate, în afară de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care să interpreteze legea, ceea ce înfrânge, totodată, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării. Nu se stabileşte prin Constituţie posibilitatea ca BEC să completeze o lege, cu atât mai puţin una organică, şi nici să interpreteze la nivel general o lege organică dincolo de prevederile legale. De altfel, BEC nici nu este un organism stabilit prin Constituţie, deci cu atât mai puţin se poate ca acesta să exercite atribuţii ce sunt în competenţa unor autorităţi publice, stabilite prin Constituţie. 10. Întrucât legea nu stabileşte clar condiţiile şi limitele de interpretare a legii de către BEC, art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 este neconstituţional pentru că adaugă la prevederile art. 126 alin. (3) din Constituţie. Legea nr. 115/2015 nu este o lege de revizuire a Constituţiei, iar BEC nu este una dintre instituţiile fundamentale. 11. Mai mult, procedura, condiţiile, limitele acestei interpretări ce se realizează de către BEC, în condiţiile art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 115/2015, nu sunt precizate, ceea ce a determinat abuzul în interpretare din Hotărârea BEC nr. 111 din 21 septembrie 2020, contestată în justiţie. 12. Lipsa de reglementare vizează şi lipsa stabilirii clare fie a exceptării hotărârilor BEC de la controlul judecătoresc, aşa cum impune art. 53 din Constituţie, fie prezentarea clară a condiţiilor în care BEC poate să interpreteze o lege şi a regulilor privind soluţionarea contestaţiilor împotriva hotărârilor BEC nelegale date în interpretarea legii administraţiei publice locale. Dreptul de a contesta în justiţie o hotărâre, act emis de un organism ce nu face parte dintre autorităţile publice reglementate prin Constituţie, este un drept fundamental; or, orice limitare a acestui drept trebuie să fie explicit realizată numai prin lege, şi nu dedusă din lege. În caz contrar, se aduce atingere existenţei dreptului de acces la justiţie, a dreptului la apărare al persoanelor prejudiciate prin aceste acte, încălcându-se art. 53 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie. 13. De asemenea, se arată că art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 instituie doar obligativitatea publicării hotărârilor BEC în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu şi posibilitatea contestării acestora, ceea ce poate conduce în fapt la interpretări legale de excludere a acestor hotărâri de la controlul justiţiei. Orice hotărâre a BEC, dată în baza art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015, urmează regimul celorlalte hotărâri ale BEC, organism constituit printr-o lege ce emite acte administrative, astfel că actele acestuia sunt supuse controlului judecătoresc. Totodată, se arată că art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu prevede limitarea atacării pe calea contenciosului administrativ a hotărârii BEC, în condiţiile în care prin Legea nr. 115/2015, ce este lege organică, nu este prevăzută o altă procedură. În consecinţă, hotărârile BEC date în interpretarea legii alegerilor pot fi contestate în justiţie, mai ales că BEC nu este o supraautoritate care emite hotărâri ce pot fi interpretate drept excluse de la controlul judecătoresc. BEC este un organ de stat care acţionează pe perioada funcţionării sale în regim de putere publică pentru satisfacerea intereselor legitime legate de alegerile locale, în cazul de faţă. Însă nu există prevederi speciale şi remedii în cazul încălcării legii de către BEC cu ocazia emiterii hotărârilor de interpretare a legii, astfel că există posibilitatea aplicării normelor generale, dar pot exista şi interpretări contrare. 14. Este evident că dispoziţiile legale criticate, cuprinse în art. 39 din Legea nr. 115/2015, nu asigură existenţa remediului pentru cazul încălcării legii cu ocazia interpretării legii de către BEC şi creează un vid de reglementare în ceea ce priveşte desfiinţarea hotărârilor nelegale pronunţate de BEC, lipsind părţile prejudiciate de pârghiile necesare şi de posibilitatea apărării drepturilor lor fundamentale. 15. Dispoziţiile criticate pentru neconstituţionalitate nu sunt în acord cu art. 21 şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, atâta vreme cât există posibilitatea ca lipsa unor norme clare legate de accesul la contestarea hotărârii BEC să împiedice părţile interesate să apeleze la o instanţă de judecată care să analizeze cauza în ceea ce priveşte atât aspectele de fapt, cât şi aspectele de drept. În cazul de faţă, lipseşte orice normă privind posibilitatea de contestare. Evident, aceste omisiuni în reglementare fac ca normele cuprinse în art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 să fie reglementări lipsite de calitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie. 16. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, care au următorul cuprins: - Art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală: "Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: (...) c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora." – Art. 39 alin. (5): „Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ 21. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului şi art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, criticile de neconstituţionalitate vizează stabilirea, prin dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate, a atribuţiei Biroului Electoral Central (BEC) de a asigura interpretarea unitară a prevederilor legale referitoare la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ceea ce implică, în opinia autorului excepţiei, substituirea neconstituţională a BEC în atribuţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Parlamentului. De asemenea, se susţine că este încălcat accesul liber la justiţie, deoarece, potrivit autorului excepţiei, nu este reglementată posibilitatea contestării în justiţie a hotărârilor adoptate de acest organism electoral, prin care se dau interpretări unor prevederi ale Legii nr. 115/2015. 23. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că rolul BEC este de a veghea la buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la stabilirea corectă a rezultatului voturilor, precum şi la asigurarea şi garantarea egalităţii de şanse pentru toţi candidaţii, indiferent de apartenenţa politică a acestora (a se vedea Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1001 din 30 octombrie 2004). Curtea a mai reţinut că această autoritate (BEC), deşi are atribuţia legală de a asigura interpretarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la alegeri, în scopul respectării şi aplicării lor corecte pe teritoriul întregii ţări, nu poate fi asimilată unei instanţe judecătoreşti. Prin componenţa sa (judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi reprezentanţi ai formaţiunilor politice), BEC deţine un nivel suficient de competenţă profesională sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor legale şi respectă principiile echilibrului, imparţialităţii şi transparenţei decizionale (a se vedea Decizia nr. 103 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 3 iunie 2013). 24. În acest context, relativ la criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, Curtea observă că, referitor la BEC, Legea nr. 115/2015, prin art. 41 alin. (1) şi (2), stabileşte expres posibilitatea formulării de contestaţii asupra modului de organizare şi asupra componenţei BEC, competenţa de soluţionare a contestaţiilor revenind, în acest caz, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 25. De asemenea, Curtea observă că, într-adevăr, Legea nr. 115/2015 nu instituie reguli privind contestarea în justiţie a hotărârilor BEC prin care se dau interpretări unor prevederi ale acestui act normativ. 26. Sub acest aspect, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a statuat că actele emise de BEC sunt supuse controlului judecătoresc (a se vedea Decizia nr. 103 din 28 februarie 2013, precitată). De asemenea, Curtea a precizat că hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile legii contenciosului administrativ (a se vedea Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004). 27. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reţinut că: „Atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative“. Totodată, „în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral judeţean şi de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragrafele 68 şi 69). 28. Plecând de la aceste considerente de principiu, Curtea reţine că hotărârile BEC de interpretare a Legii nr. 115/2015 sunt acte cu o fizionomie juridică distinctă în cadrul actelor emise de această autoritate pe parcursul procesului electoral, iar în absenţa unor reguli speciale care să fie instituite prin legea electorală, aceste hotărâri pot fi supuse controlului judecătoresc în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. 29. În consecinţă, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu îngrădesc dreptul persoanelor vătămate care justifică un drept sau interes legitim de a se adresa instanţei judecătoreşti de contencios administrativ competente, fiind astfel respectate prevederile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 30. De altfel, susţinerile privind încălcarea accesului liber la justiţie nu subzistă în cauză, de vreme ce autorul excepţiei a beneficiat de dreptul de a se adresa instanţei judecătoreşti, promovând acţiunea în anulare a Hotărârii BEC nr. 111 din 21 septembrie 2020, litigiu în cursul căruia a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 31. În lumina considerentelor anterior expuse, nu poate fi reţinută nici critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, susţinută prin prisma unei insuficiente reglementări cu privire la atribuţia BEC de a interpreta legislaţia. Astfel, soluţia legislativă instituită este clară şi previzibilă în contextul normelor în care este cuprinsă, reflectând voinţa legiuitorului de a acorda BEC atribuţia de asigura interpretarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri. Sub acest aspect, Curtea subliniază că prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întreg ansamblul normativ din care fac parte, cât şi la ansamblul legislaţiei incidente în materie electorală. Astfel, interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015 prin raportare la normele Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 relevă, aşa cum s-a arătat, inexistenţa unei îngrădiri a accesului liber la justiţie cu privire la hotărârile emise de BEC pentru interpretarea unitară a legislaţiei electorale. În consecinţă, nefiind identificate deficienţe care să afecteze exigenţele clarităţii, preciziei, previzibilităţii şi accesibilităţii normei juridice, Curtea constată că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 32. În continuare, analizând criticile referitoare la pretinsa substituire a BEC în atribuţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Parlamentului, Curtea constată că, departe de a constitui o încălcare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevăzut de art. 61 din Constituţie, stabilirea atribuţiei Biroului Electoral Central de a asigura interpretarea unitară a legii electorale este expresia opţiunii legiuitorului în materia alegerilor locale, permisă de dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 754 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 28 ianuarie 2021). Prin urmare, nu poate fi reţinută pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât normele legale criticate nu conferă BEC atribute specifice puterii legislative, de creare ab novo a unor reguli în materie electorală. 33. În acelaşi timp, contrar celor susţinute de autorul excepţiei, Curtea constată că, prin exercitarea atribuţiei legale de interpretare a unor prevederi ale Legii nr. 115/2015, specifică procesului electoral, BEC nu se substituie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al cărei rol conferit de legiuitorul constituant, prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, este acela de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. BEC nu reprezintă o instanţă judecătorească, chiar dacă în componenţa sa intră şi judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar atribuţia sa reglementată prin dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 nu împiedică persoana ce se consideră vătămată prin hotărârea emisă de acesta pentru interpretarea unitară a legii să se adreseze instanţei de judecată competente. 34. În final, referitor la critica formulată cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, astfel cum rezultă din Hotărârea BEC nr. 111 din 21 septembrie 2020, Curtea subliniază că exercitarea controlului de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate presupune verificarea conformităţii conţinutului juridic al unor dispoziţii legale cu norme sau principii fundamentale, fără să implice şi cenzurarea interpretărilor pe care diferite autorităţi sau instituţii publice le oferă în îndeplinirea atribuţiilor lor specifice, aspect de competenţa instanţelor judecătoreşti. 35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Social Democrat - Organizaţia Judeţeană Argeş, din judeţul Argeş, în Dosarul nr. 2.525/1/2020/a1 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
