Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Preotu în Dosarul nr. 231/43/2017 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 860D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 872D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Gheorghiţă Dinu în Dosarul nr. 237/43/2017 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 872D/2018 la Dosarul nr. 860D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 şi Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 24 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 231/43/2017, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Preotu, cu prilejul soluţionării unei cauze privind recalcularea pensiei militare de stat. 8. Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 237/43/2017, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Gheorghiţă Dinu cu prilejul soluţionării unei cauze privind recalcularea pensiei militare de stat. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că, iniţial, art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 a prevăzut că actualizarea pensiilor militare de stat se realizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special. Ulterior, art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare a prevăzut că de la data intrării în vigoare a acestei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate, precum şi ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari, inclusiv ale personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Autorii excepţiei au înaintat o cerere în vederea actualizării pensiei militare de stat, în temeiul acestor dispoziţii de lege, pe data de 3 iulie 2017, respectiv pe data de 5 iulie 2017. La aceste cereri, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale nu a răspuns în termenul legal de 30 de zile. Ulterior, prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat, nemaifiind prevăzută actualizarea pensiei odată cu majorarea soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcţie/salariului de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, iar autorii excepţiei nu au mai beneficiat de actualizarea pensiei în temeiul art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017. 10. Astfel, autorii excepţiei consideră că se creează o discriminare între persoanele care s-au pensionat în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care beneficiază de luarea în considerare la calculul pensiei a unei solde mărite cu 15%, şi persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, care nu au beneficiat de actualizarea pensiei în raport cu această majorare. 11. De asemenea susţin că se creează o discriminare a beneficiarilor pensiilor militare de stat în raport cu beneficiarii pensiilor din sistemul public de pensii, care, potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, beneficiază de majorarea valorii punctului de pensie anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Totodată, arată că prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017, valoarea punctului de pensie a fost majorată, însă beneficiarilor pensiilor militare de stat nu li s-au acordat majorări. 12. Autorii excepţiei susţin şi că dreptul la pensie le-a fost afectat, iar legea care a prevăzut actualizarea pensiei în funcţie de majorarea soldei reprezintă un drept câştigat. Refuzul de a actualiza pensia în temeiul unor reglementări în vigoare până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 constituie o încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile. De asemenea precizează că pensia reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel că atingerea adusă dreptului la pensie constituie o încălcare a acestui articol convenţional. 13. Tribunalul Harghita - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul lor de calcul şi cuantumul valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Totodată, arată că nu se poate reţine încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin raportare la dreptul fundamental la pensie, relevant fiind faptul că modificarea prevederilor legale în sensul eliminării normelor criticate intră exclusiv în competenţa Parlamentului României, care, printre altele, analizează ordonanţele de urgenţă ale Guvernului şi decide aprobarea sau respingerea acestora, fie în totalitate, fie parţial. Norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale reglementate de alte legi speciale se stabilesc în funcţie de o bază de calcul şi un cuantum calculate în mod diferit nu poate fi apreciat ca neconstituţional, pensionarii militarii nefiind în aceeaşi situaţie juridică cu persoanele din categoriile mai sus menţionate. În sfârşit, arată că, în realitate, autorii excepţiei tind către o modificare a soluţiei legislative criticate, ceea ce este de competenţa constituţională a Parlamentului, potrivit art. 61 din Legea fundamentală. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând motivarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, acestea au în vedere dispoziţiile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Textele de lege supuse controlului de constituţionalitate au următorul conţinut: - Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“; – Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ 18. Autorii excepţiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 52 privind dreptul autorităţii vătămate de o autoritate publică şi art. 146 lit. d) referitor la atribuţiile Curţii Constituţionale. Curtea constată că autorii excepţiei invocă şi principiul neretroactivităţii legii civile, reglementat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, precum şi prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii. 19. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituţionalitate invocat de autorii acesteia priveşte pretinsul caracter discriminator al dispoziţiilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Astfel, autorii excepţiei arată că, anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 prevedeau actualizarea cuantumului pensiei militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special. Aceste dispoziţii au fost în vigoare de la data 1 ianuarie 2016 până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. În acest interval de timp a intrat în vigoare Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, care, prin art. II alin. (3) lit. b), a prevăzut că: „(3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale următoarelor categorii de personal: […] b) cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.“ Autorii excepţiei arată că, deşi au formulat cerere în vederea actualizării pensiei în raport cu aceste prevederi de lege, cuantumul pensiei nu a fost actualizat, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 20. Analizând aceste critici, Curtea constată că dispoziţiile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, au început să-şi producă efectele după intrarea lor în vigoare. Astfel, dispoziţiile modificate ale art. 59 au intrat în vigoare la data publicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în timp ce dispoziţiile art. 60 au intrat în vigoare la data de 15 septembrie 2017, aşa cum prevede art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, actualizarea pensiei potrivit dispoziţiilor de lege anterioare intrării în vigoare a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 reprezintă drepturi câştigate şi nicio dispoziţie din aceste texte de lege nu prevede aplicarea lor retroactivă. 21. Aşa fiind, Curtea apreciază că aspectele invocate de autorii excepţiei referitoare la existenţa unui tratament juridic diferit între persoanele care s-au pensionat în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pe de o parte, şi persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, pe de altă parte, se referă, în realitate, la modul de aplicare a legii de către autorităţi, ce revine controlului instanţei de judecată, şi nu celei de contencios constituţional. 22. Aceleaşi concluzii se impun a fi reţinute şi în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, argumentele invocate de autorii excepţiei vizând aceleaşi aspecte. 23. Cât priveşte critica referitoare la existenţa unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii din sistemul public de pensii, supuşi reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea reţine că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea constată că cele două categorii de persoane comparate se află în situaţii obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, şi prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor şi a pensiilor din sistemul public. Curtea arată că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu, şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Prin urmare, existenţa unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiul egalităţii în drepturi. 24. În sfârşit, referitor la critica vizând contrarietatea dintre dispoziţiile de lege criticate şi prevederile constituţionale care consacră accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi posibilitatea de a invoca o excepţie de neconstituţionalitate în faţa unei instanţe de judecată, Curtea observă că autorii excepţiei nu motivează această susţinere. Constatând însă că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cadrul unor cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, Curtea apreciază că drepturile fundamentale invocate nu sunt afectate. 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Preotu şi de Gheorghiţă Dinu în dosarele nr. 231/43/2017 şi nr. 237/43/2017 ale Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
