Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Pleşescu în Dosarul nr. 496/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 847D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Guvernul României, Ministerul Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin care solicită respingerea excepţiei, în principal, ca inadmisibilă şi, în secundar, ca neîntemeiată. 4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.026D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Cristian Păunescu şi de Ion Staiu în Dosarul nr. 313/104/2018* al Tribunalului Olt - Secţia I civilă. 5. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei şi părţile Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.026D/2018 la Dosarul nr. 847D/2018, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 şi Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 29 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 496/86/2018, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Pleşescu cu prilejul soluţionării unei cauze privind recalcularea pensiei militare de stat. 9. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 313/104/2018*, Tribunalul Olt - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Cristian Păunescu şi de Ion Staiu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziilor de pensionare. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, întrucât generează un tratament diferit pentru militari în raport cu magistraţii sub aspectul modului de actualizare a pensiei de serviciu. 11. De asemenea, apreciază că dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât exclud aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 referitoare la indexarea cuantumului pensiilor militare cu rata medie a inflaţiei şi creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, precum şi actualizarea pensiilor militare, prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare în activitate, dispoziţii care erau în vigoare la data trecerii în rezervă a autorilor. 12. Totodată, susţin că, prin faptul că pensiile militare de stat nu se mai indexează sau actualizează aşa cum stabilea legea în vigoare la data trecerii în rezervă, se creează o discriminare în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii, cărora pensia li se actualizează în funcţie de punctul de pensie. Mai mult, pensia este diminuată prin faptul că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Or, baza de calcul al pensiei este cea de la data trecerii în rezervă. Aceasta determină ca pensiile aflate în plată să fie mult mai mici decât cele stabilite în prezent. Astfel, două persoane care au ieşit la pensie de pe aceeaşi funcţie au pensii diferite, deşi singura diferenţă este data pensionării. 13. De asemenea, autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate nu realizează un echilibru just între interesele generale ale societăţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanelor. Legiuitorul a considerat că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 se vor elimina inechităţile dintre diferitele categorii de pensionari, dat fiind că majorarea pensiilor din sistemul public nu se realizează prin raportare la majorarea salariilor persoanelor aflate în activitate, aşa cum se procedează în cazul pensiilor de serviciu. Arată însă că pensiile publice sunt legate de punctul de pensie. În schimb, pentru militari, poliţişti şi judecători actualizarea pensiei se face în raport cu soldele cadrelor active, şi nu în funcţie de punctul de pensie. 14. În sfârşit, autorii excepţiei consideră că, întrucât pensia constituie o creanţă asupra statului, pentru motivele mai sus arătate, dispoziţiile de lege criticate aduc atingere dreptului de proprietate şi prevederilor constituţionale care stabilesc condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 15. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă şi Tribunalul Olt - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate. 16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: - Art. VII pct. 2 şi 3: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: […] 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 20. Autorii excepţiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 2 alin. (2) referitor la suveranitate, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român, art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 30 alin. (6) şi (7) referitoare la libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) şi (2) privind dreptul la informaţie, art. 41 alin. (2) şi (3) privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forţate, art. 44 alin. (1)-(4) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (1), (2) şi (6) referitoare la delegarea legislativă şi art. 118 alin. (1) referitor la forţele armate. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 29, pronunţându-se cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor, iar aşa cum s-a statuat anterior prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. 22. Prin paragraful 30 al aceleiaşi decizii, Curtea, având în vedere că, anterior modificărilor aduse prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevedea o indexare anuală a pensiei militare de stat cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adăuga 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, precum şi susţinerea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia această reglementare ar reprezenta un drept câştigat în ceea ce priveşte modul de indexare a pensiei pentru viitor, a arătat că indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 23. De asemenea, prin paragraful 31 al deciziei antereferite, Curtea a apreciat că nu sunt susţinute nici criticile de neconstituţionalitate vizând tratamentul discriminatoriu căruia sunt supuşi militarii în raport cu magistraţii şi a invocat cele reţinute prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor. 24. Prin aceeaşi decizie, paragraful 35, Curtea Constituţională a reţinut şi că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 întruneşte cerinţele art. 115 alin. (4) din Constituţie privind existenţa unei situaţii extraordinare care a impus o intervenţie legislativă urgentă din partea Guvernului. 25. Cât priveşte dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea, prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, paragraful 26, a reţinut că acestea sunt în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie. Curtea a arătat că, astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate a fost instituită în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. 26. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea apreciază că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, Curtea a mai statuat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 27. Curtea apreciază că cele reţinute mai sus răspund criticilor de neconstituţionalitate raportate în prezenta cauză la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(5), art. 53 şi art. 115 alin. (4). De asemenea, apreciază că sunt relevante şi în raport cu criticile privind încălcarea prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 28. Cât priveşte celelalte dispoziţii constituţionale invocate, Curtea consideră că acestea nu au incidenţă în cauză. 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Pleşescu în Dosarul nr. 496/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, respectiv de Cristian Păunescu şi de Ion Staiu în Dosarul nr. 313/104/2018* al Tribunalului Olt - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi Tribunalului Olt - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
