Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tudora Bădălan în Dosarul nr. 17.979/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 753D/2017. 2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Investcapital Malta LTD, doamna avocat Alexandra Chircu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 856D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (2) şi (6) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 320/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.621D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (6) şi (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Florin Adrian Obreja în Dosarul nr. 7.921/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 1.711D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ridicată de Pavel Gâscă Silav şi Margareta Gâscă Silav în Dosarul nr. 16.861/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 856D/2017, nr. 1.621D/2017 şi nr. 1.711D/2017 la Dosarul nr. 753D/2017. Reprezentantul părţii Investcapital Malta LTD şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 856D/2017, nr. 1.621D/2017 şi nr. 1.711D/2017 la Dosarul nr. 753D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii Investcapital Malta LTD, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că, în opinia sa, art. 666 din Codul de procedură civilă are ca deziderat degrevarea instanţelor judecătoreşti de soluţionarea cauzelor cu o complexitate redusă, asigurând celeritatea realizării drepturilor de către subiectele de drept. Arată că procedura încuviinţării executării silite este o procedură specială jurisdicţională, prin care se urmăreşte accelerarea procesului civil şi protejarea intereselor creditorului care a fost prejudiciat în drepturile sale cu caracter pecuniar. Susţine, în esenţă, că textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate în motivarea criticilor de neconstituţionalitate. Depune la dosar şi concluzii scrise. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că principiile care stau la baza încuviinţării executării silite au mai fost analizate de Curtea Constituţională, care a constatat conformitatea acestora cu dispoziţiile Constituţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 8. Prin încheierile din 22 februarie 2017, 24 februarie 2017, 3 martie 2017 şi 27 martie 2017, pronunţate în dosarele nr. 17.979/196/2016, nr. 320/4/2017, nr. 7.921/200/2016 şi, respectiv nr. 16.861/196/2016, Judecătoria Brăila - Secţia civilă, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoria Buzău - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ale art. 666 alin. (2) şi (6) din acelaşi cod, ale art. 666 alin. (6) şi (7) din acelaşi act normativ şi, respectiv, ale art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Tudora Bădălan, Daniel Ilie, Florin Adrian Obreja şi, respectiv, Pavel Gâscă Silav şi Margareta Gâscă Silav în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executarea silită, respectiv a unei cereri de încuviinţare a executării silite începute în baza unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a dispus evacuarea debitorului dintr-un imobil. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că se încalcă dreptul la un proces echitabil, desfăşurat în condiţii de contradictorialitate, precum şi dreptul la apărare, întrucât, prin necitarea debitorului, acesta nu are cunoştinţă despre existenţa unui dosar civil în care se va pronunţa o soluţie cu grave şi urgente implicaţii în privinţa sa, a patrimoniului său şi a îngrădirii drepturilor şi libertăţilor sale, termenul scurt de soluţionare a unei asemenea cereri de încuviinţare a executării silite excluzând posibilitatea acestuia de a formula apărări în favoarea sa. Totodată, nefiind citat, debitorul nu se află pe poziţie de egalitate cu creditorul şi cu executorul judecătoresc, întrucât nu ştie că este cazul să formuleze apărări în favoarea sa şi nu beneficiază de dreptul de a fi asistat de un apărător. Se critică, totodată, lipsa posibilităţii acestuia de a formula o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunţate împotriva sa, de care nici nu are cunoştinţă. În schimb, creditorul dispune de o cale suplimentară de atac, în cazul unei soluţii nefavorabile, fără ca presupusul debitor să cunoască faptul că o persoană solicită executarea sa silită. Se susţine că se încalcă nu doar prezumţia de nevinovăţie, ci şi egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât cele două părţi nu au acces egal la justiţie, situaţie care ar putea fi uşor înlăturată prin citarea amândurora în faţa instanţei care se pronunţă pentru învestirea cu formulă executorie. 10. Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că textele criticate sunt constituţionale, fiind vorba de o procedură necontencioasă, în care nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic altei părţi, în condiţiile în care pentru începerea executării este relevantă deţinerea unui titlu executoriu. 11. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că textele criticate sunt constituţionale. Procedura de încuviinţare a executării silite este necontencioasă, judecătorul fiind învestit exclusiv cu verificarea unor condiţii de legalitate formală. Ca atare, toate apărările de ordine privată urmează a fi efectuate de debitor în procedura unei eventuale contestaţii la executare. Legiuitorul poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerităţii procesului civil. Totodată, dispoziţiile constituţionale lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce presupune şi posibilitatea pentru acesta să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti, aşa cum a procedat prin dispoziţiile de lege criticate. Nici nerespectarea prevederilor art. 16 din Constituţie nu se poate reţine, cât timp procedura încuviinţării silite se aplică tuturor celor ce se află în această situaţie, nefiind aplicabil un regim juridic diferit pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie. 12. Judecătoria Buzău - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, în esenţă, că lipsa citării părţilor respectă exigenţele art. 16 şi 21 din Constituţie, întrucât procedura încuviinţării executării silite nu vizează drepturile sau interesele părţilor, iar instanţa nu judecă fondul raporturilor juridice dintre părţi, aceasta fiind doar o formalitate ce are semnificaţia apelării la forţa de constrângere a statului în sensul punerii în executare a titlului executoriu. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că absenţa procedurii de citare a fost dispusă ca o măsură menită să răspundă celerităţii ce guvernează soluţionarea anumitor cereri, incidente sau proceduri speciale pentru care procedura de citare ar conduce la o întârziere a judecăţii, incompatibilă cu urgenţa ce impune soluţionarea lor. Consideră că, prin reglementarea criticată, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a cererii, textul de lege criticat asigurând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a se adresa justiţiei, însă în formele şi modalităţile instituite prin lege. Invocă şi jurisprudenţa dezvoltată de Curtea Constituţională cu privire la prevederile corespondente din Codul de procedură civilă din 1865. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 666 alin. (2), (6) şi (7) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: - Art. 666 alin. (2), (6) şi (7): "(2) Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum şi creditorului. (...)(6) Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită, introdusă în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluţionează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, şi executorului judecătoresc“." 18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curţii Constituţionale. Prin raportare la art. 20 alin. (2) din Constituţie, se invocă şi prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 14 - Interzicerea discriminării şi art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că susţineri similare au mai format obiectul analizei Curţii Constituţionale, care a reţinut, prin Decizia nr. 118 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 17 mai 2019, paragraful 13, că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerităţii procesului civil. Stabilirea de către legiuitor a regulii potrivit căreia cererea de încuviinţare a executării silite introdusă de creditor se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, nu contravine art. 21 şi nici art. 24 din Constituţie, soluţia legislativă criticată fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranşează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiţie. În plus, trebuie reţinut că încuviinţarea executării silite se cere şi se aprobă în condiţiile existenţei unui titlu executoriu. Consideraţiile dezvoltate de Curtea Constituţională prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. Curtea constată că nu pot fi reţinute nici criticile referitoare la prevederile art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care stabilesc că încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Textul menţionat nu este de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil şi nici celor ale art. 129 privitoare la dreptul de a utiliza căile de atac, în condiţiile legii. Aceasta, deoarece, prin trimiterea la dispoziţiile art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevederile de lege criticate permit celor interesaţi sau vătămaţi să ceară, pe calea contestaţiei la executare, anularea acestei încheieri, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale. Prin urmare, încheierea în discuţie nu este sustrasă controlului judecătoresc, existând posibilitatea cenzurării acesteia, în cursul etapei contestaţiei la executare, instanţa de control urmând să se pronunţe într-un cadru procesual în care ambele părţi, legal citate, pot formula apărările pe care le consideră necesare şi utile, uzând de toate mijloacele procedurale pe care legea le pune acestora la dispoziţie pentru valorificarea drepturilor lor procesuale. 21. De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii soluţiei legislative similare, cuprinsă în art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, anterior republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, prin raportare la art. 124 alin. (2) şi art. 21 din Constituţie, astfel cum se interpretează prin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin mai multe decizii, ca de exemplu, Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 14, sau Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 9 decembrie 2014, paragraful 20, Curtea a reţinut, în esenţă, că raţiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviinţare a cererii de executare silită este aceea a celerităţii ce se justifică în această etapă procesuală. Curtea a arătat, totodată, în sprijinul aceleiaşi idei, că creditorul este lipsit de interes în ceea ce priveşte atacarea hotărârii prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestaţiei la executare. De asemenea, debitorul nu are interesul de a ataca încheierea de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite, acesta fiind motivul pentru care nu a fost prevăzută în favoarea acestuia calea de atac a apelului. În schimb, creditorul poate să îşi apere drepturile prin exercitarea căii de atac a apelului, posibilitate pe care, în domeniul executării silite, debitorul o are asigurată prin dreptul de a formula contestaţii împotriva oricărui act de executare. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tudora Bădălan în Dosarul nr. 17.979/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Daniel Ilie în Dosarul nr. 320/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, de Florin Adrian Obreja în Dosarul nr. 7.921/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi de Pavel Gâscă Silav şi Margareta Gâscă Silav în Dosarul nr. 16.861/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 666 alin. (2), (6) şi (7) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
