Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Paula Croitoru şi Mariana Gutman în Dosarul nr. 15.804/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.462D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Dreptul de acces la justiţie nu este unul absolut, iar condiţiile stabilite în mod legitim de legiuitor în exercitarea acestuia nu afectează dreptul de proprietate în substanţa sa; dimpotrivă, textul legal criticat creează premisele valorificării acestui drept, cu respectarea unor condiţii. Indică, în sensul celor susţinute, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 47 din 4 februarie 2014. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 15.804/301/2018, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Paula Croitoru şi Mariana Gutman într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv restituirea de bunuri din metale preţioase şi solicitarea de repunere în termenul stabilit prin textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, prin stabilirea termenului pentru solicitarea obiectelor din metale preţioase şi pietre preţioase preluate abuziv de către stat, persoanele fizice care nu mai au cetăţenie română şi nu mai locuiesc în România de mulţi ani sunt lipsite de efectivitatea dreptului de a-şi recupera bunurile prin exercitarea dreptului la acţiune în instanţă. Ca atare, devine iluzoriu dreptul la restituire conferit de legiuitor acestei categorii de persoane care, spre deosebire de cetăţenii români destinatari ai aceleiaşi norme, nu au avut posibilitatea efectivă de a lua cunoştinţă de conţinutul actului normativ criticat decât după expirarea termenului acolo stabilit. 6. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate. Termenul prevăzut de legiuitor pentru solicitarea de restituire a bunurilor din metale preţioase şi din pietre preţioase preluate abuziv se aplică în mod egal tuturor destinatarilor actului normativ criticat, fără nicio distincţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, modificate prin art. unic din Legea nr. 82/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 4 aprilie 2007, având următorul conţinut normativ: „(1) Persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase şi pietre preţioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau îşi au sediul, până la data de 31 decembrie 2009.“ 11. Normele constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (2) şi (5) privind forma de guvernământ a României şi, respectiv, principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ale art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 44 alin. (2) teza întâi, care garantează şi ocrotesc proprietatea privată în mod egal, indiferent de titular. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională observă că autoarele excepţiei sunt nemulţumite, în esenţă, de faptul că termenul stabilit la art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 pentru solicitarea restituirii obiectelor din metale preţioase şi pietre preţioase preluate abuziv de către stat este acelaşi atât pentru persoanele fizice care locuiesc efectiv în ţară, cât şi pentru cele ce nu mai locuiesc în România, acestea din urmă fiind discriminate din perspectiva valorificării dreptului de proprietate deoarece nu pot accesa cu aceeaşi uşurinţă legislaţia din România şi nici procedurile de urmat. 13. Dispoziţiile legale criticate au mai fost analizate prin prisma unor critici parţial asemănătoare, Curtea Constituţională respingând excepţia, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 47 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 27 martie 2014, ale cărei considerente îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. 14. Cu privire la stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie, Curtea a statuat constant în jurisprudenţa sa, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că dreptul de acces la justiţie nu este unul absolut, legiuitorul având deplina legitimitate de a institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Fiind vorba despre un drept pe care Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, dreptul de acces la instanţele judecătoreşti poate fi supus unor limitări admise implicit, cu excepţia restrângerilor care aduc atingere chiar substanţei dreptului (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Golder împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, paragraful 38). 15. Dispoziţiile de lege criticate în prezenta cauză fixează data de 31 decembrie 2009 ca termen-limită pentru depunerea la judecătoria competentă a solicitării de restituire a obiectelor din metale preţioase şi pietre preţioase preluate abuziv de stat. Având în vedere că în prima formă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 16 noiembrie 2000, acest termen a fost iniţial stabilit la un an de la data intrării în vigoare a acestui act normativ (art. 21), însă a fost succesiv prelungit până la 31 decembrie 2003, 31 decembrie 2006 şi, respectiv, până la 31 decembrie 2009, rezultă că persoanele interesate au avut la dispoziţie o perioadă suficientă - de 9 ani - în care puteau lua cunoştinţă de acest fapt şi puteau întreprinde demersurile prescrise de lege pentru restituirea obiectelor din metale preţioase şi pietre preţioase preluate abuziv de stat. Lipsa unei minime diligenţe, pasivitatea sau culpa persoanei în exercitarea activă şi conformă a drepturilor şi intereselor sale nu poate fi calificată drept o încălcare a acestor drepturi din partea statului, care, prin actul de legiferare, a stabilit anumite modalităţi şi condiţionări pentru exercitarea dreptului la recuperarea obiectelor confiscate. 16. Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie permit legiuitorului să reglementeze competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, astfel că instituirea unui termen în interiorul căruia persoanele interesate pot să îşi valorifice anumite drepturi recunoscute de lege nu poate fi contrară art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, atât timp cât dreptul de acces la justiţie pentru valorificarea bunurilor vizate de textul de lege criticat nu a fost atins în substanţa sa. Totodată, acest termen se aplică în egală măsură tuturor destinatarilor normei criticate, fiind astfel respectat şi principiul egalităţii şi al nediscriminării, garantat de art. 16 alin. (1) din România. Instituirea unui termen diferit pentru persoanele care nu mai domiciliază în România, aşa cum pretind autoarele excepţiei, ar fi ridicat, în schimb, îndoieli cu privire la respectarea acestui principiu, în condiţiile în care nu se poate pretinde în mod rezonabil că un termen de 9 ani nu ar avea caracter suficient de îndestulător pentru exercitarea dreptului la acţiune în sensul solicitării restituirii bunurilor în cauză, indiferent de situaţia locativă a persoanelor vizate de norma legală criticată. 17. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia textul legal criticat ar încălca prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie privind garantarea în mod egal a dreptului de proprietate privată, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 consacrând tocmai o concretizare în plan legal a acestui principiu constituţional. Prevederile legale criticate nu numai că nu atentează la dreptul de proprietate, care însă a fost grav lezat în timpul regimului trecut, ci, dimpotrivă, creează posibilitatea reconstituirii sale pe calea acţiunii în justiţie, introdusă cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 47 din 4 februarie 2014, precitată). 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Paula Croitoru şi Mariana Gutman în Dosarul nr. 15.804/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
