Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 538 din 10 noiembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 538 din 10 noiembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 109 din 8 februarie 2023

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 şi 47 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 8.193/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 841D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 870 din 26 noiembrie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.193/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 şi 47 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Carmen Ionescu cu ocazia soluţionării cererii de apel formulate împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că timbrarea cererii de recuzare pentru incompatibilitate a judecătorilor cauzei în litigiile ce au ca obiect cereri scutite de plata taxei de timbru (cum ar fi cele referitoare la litigii de muncă sau de asigurări sociale) este neconstituţională, întrucât suma de 100 de lei poate fi greu sau imposibil de plătit de către o persoană cu venituri modeste, mai ales în cadrul unui dosar în care se cere recalcularea pensiei. Apreciază că astfel se încalcă dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât „un cetăţean cu venituri insuficiente va trebui să accepte ca dosarul său să fie judecat de un magistrat incompatibil, fără a avea posibilitatea de a-l recuza“.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că „supunerea cererii de recuzare taxei judiciare de timbru respectă drepturile constituţionale, pentru situaţia particulară a imposibilităţii de achitare a acestei taxe, accesul la justiţie fiind garantat prin utilizarea mecanismelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008“.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 44 şi 47 din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Din examinarea notelor scrise prin care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia critică, de fapt, numai dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi pe cele ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care constituie, astfel, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, având următorul cuprins normativ:
    - Art. 44 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.“;
    – Art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recuzare se poate face verbal în şedinţă sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate şi probele de care partea înţelege să se folosească.“;
    – Art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:
    a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;“.

    11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie privind accesul liber la justiţie.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 81 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018, Decizia nr. 462 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 28 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 17 august 2020, Decizia nr. 870 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 februarie 2021, sau Decizia nr. 474 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1067 din 8 noiembrie 2021, prin care Curtea a statuat în sensul constituţionalităţii reglementării criticate.
    13. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) şi ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate instituie cazuri de incompatibilitate a judecătorilor, precum şi reguli privind recuzarea. Astfel, art. 44 alin. (1) prevede faptul că cererea de recuzare poate fi formulată de către părţi dacă judecătorul se află într-unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, iar dispoziţia legală criticată stabileşte modalitatea în care aceasta poate fi făcută. De asemenea, art. 47 alin. (1) reglementează condiţiile de formă a cererii de recuzare a judecătorilor într-o cauză, lăsând posibilitatea părţii interesate de a formula cererea de recuzare în două modalităţi, respectiv verbal, în şedinţă, fiind consemnată în încheierea de şedinţă, sau în scris, situaţie în care partea o poate depune fie la termenul de judecată, fie prin intermediul registraturii.
    14. Referitor la cererea de recuzare, prin Decizia nr. 474 din 8 iulie 2021, precitată, paragraful 12, Curtea a subliniat că judecarea acesteia nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanţa pronunţând în şedinţă publică o încheiere asupra recuzării, prin aceasta legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri. Cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului liber la justiţie. De asemenea, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, Curtea a reţinut că reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea cererii de recuzare se face „de îndată“, iar judecătorul sau părţile sunt ascultate numai „dacă se apreciază că este necesar“, în vederea împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Potrivit doctrinei, momentul la care partea interesată a cunoscut existenţa motivului de recuzare constituie o împrejurare de fapt, care va fi apreciată de instanţa care soluţionează cererea. Însă, pentru a evita abuzul, partea trebuie să probeze nu doar cazul de incompatibilitate, ci şi împrejurările în care a luat cunoştinţă de acesta, astfel încât să se poată determina când a aflat că judecătorul este incompatibil. Aşadar, modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii reprezintă o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile şicanatorii, de natură să tergiverseze soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzei. Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părţilor, a mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri. Prin urmare, din perspectiva criticilor formulate, Curtea a reţinut că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    15. De asemenea, prin Decizia nr. 474 din 8 iulie 2021, paragraful 14, Curtea a subliniat că textele de lege criticate din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură, prin intermediul cărora legiuitorul a instituit cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Curtea a constatat, de asemenea, că normele legale criticate sunt reglementate cu suficientă claritate şi precizie, interpretarea acestora în ansamblul actului normativ din care fac parte relevând cu claritate voinţa legiuitorului.
    16. Totodată, prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2018, precitată, paragraful 18, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu limitează, ci, din contră, reglementează dreptul de a recuza judecătorii în vederea asigurării imparţialităţii justiţiei. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţia legală criticată dă expresie dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, având în vedere şi faptul că legiuitorul, prin reglementarea procedurii de soluţionare a cererii de recuzare, a urmărit asigurarea respectării termenului rezonabil şi a principiului accesului liber la justiţie.
    17. Referitor la critica potrivit căreia timbrarea cererii de recuzare pentru incompatibilitate a judecătorilor cauzei în litigiile ce au ca obiect cereri scutite de plata taxei de timbru (cum ar fi cele referitoare la litigii de muncă sau de asigurări sociale) este neconstituţională, întrucât suma de 100 de lei, prevăzută de art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, poate fi greu sau imposibil de plătit de către o persoană cu venituri modeste, în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 266 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 iulie 2019, paragrafele 20 şi 25, sau Decizia nr. 553 din 7 iulie 2020, precitată, paragraful 15, Curtea a reţinut că formularea unei cereri de recuzare reprezintă o chestiune personală, întemeiată pe motive care privesc raporturile dintre partea care formulează cererea de recuzare şi persoana a cărei recuzare se cere, iar taxa judiciară de timbru se plăteşte distinct pentru recuzarea fiecărui participant la proces. Instanţa de contencios constituţional a reţinut însă că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 100 de lei, care nu este de natură să afecteze justiţiabilul din punct de vedere financiar, şi a statuat că nu pot fi primite criticile referitoare la restricţionarea accesului la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justiţiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 8.193/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2022.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 538 din 10 noiembrie 2022

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"