Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. a) pct. i) şi vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, ale art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 5 lit. d) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, excepţie ridicată de Vasile Panţuş în Dosarul nr. 10.150/231/2018 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.171D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că autorul excepţiei a transmis note scrise prin care arată că nu are cunoştinţă despre ridicarea acestei excepţii, solicitând respingerea acesteia în ipoteza unui fals sub semnătură privată. 4. Preşedintele Curţii ia act de cele învederate şi constată cauza în stare de judecată, precizând că, până la proba contrară, pe care Curtea nu este în măsură să o administreze, autorul excepţiei se menţine în aceeaşi persoană care figurează în actul de sesizare al instanţei de trimitere în această calitate. 5. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate ce vizează dispoziţiile cuprinse într-o hotărâre a Guvernului, întrucât aceste acte normative nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate. Cu referire la celelalte dispoziţii legale criticate, solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată, deoarece nu sunt afectate cerinţele de previzibilitate şi calitate a legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 15 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.150/231/2018, Judecătoria Focşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. a) pct. i) şi vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, ale art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 5 lit. d) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Panţuş într-o cauză civilă având ca obiect acţiunea în anulare a titlului de proprietate emis în favoarea autorului excepţiei, acţiune întemeiată pe dispoziţiile legale criticate. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile criticate sunt „neconstituţionale în măsura în care nu îndeplinesc condiţiile de claritate, de precizie, de previzibilitate şi de predictibilitate prevăzute de Constituţie şi de Legea specială nr. 24/2000.“ 8. Judecătoria Focşani - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele normative criticate îndeplinesc exigenţele de calitate a legii. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, în realitate, dispoziţiile art. III alin. (1) lit. a) pct. i) şi vi) (şi nu pct. vi^1, cum eronat se indică în încheierea de sesizare) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, ale art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, ale art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum şi ale art. 5 lit. d) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005 (şi nu art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 890/2005). Textele legale criticate au următorul conţinut normativ: - Art. III alin. (1) lit. a) pct. i) şivi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005: "(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri; (...) vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri. (...)(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.“;" – Art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991: "(1) În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională.(2) Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.(3) Prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.“;" – Art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.“ 13. Normele constituţionale ce se deduc în mod rezonabil din motivarea scrisă a excepţiei, în lipsa precizării lor exprese, sunt cele ale art. 1 alin. (5), invocate sub aspectul exigenţelor de calitate a legii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, în considerarea argumentelor ce se vor arăta în continuare. 15. În ceea ce priveşte obiectul excepţiei, pe de o parte, Curtea constată că acesta cuprinde atât dispoziţii din legi şi ordonanţe, cât şi dispoziţii dintr-o hotărâre a Guvernului prin care a fost adoptat un regulament, respectiv art. 5 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005. Or, acestea din urmă nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate deoarece nu se regăsesc în enumerarea cuprinsă în art. 146 lit. d) din Constituţie şi în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, referitoare la actele normative sau prevederile din acestea asupra cărora Curtea Constituţională se poate pronunţa în exercitarea controlului a posteriori de constituţionalitate, aceste acte normative fiind reprezentate doar de legi şi ordonanţe - acte normative cu caracter primar. În sistemul ierarhiei legislative, hotărârile Guvernului sunt acte normative secundare adoptate, în general, pentru organizarea şi punerea în aplicare a executării legilor şi pot constitui obiectul controlului de legalitate exercitat de instanţa competentă de contencios administrativ, nu şi obiect al controlului de constituţionalitate (a se vedea, în acelaşi sens, de exemplu, Decizia nr. 283 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 25 iulie 2005). 16. Prin urmare, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, Curtea nu a fost legal sesizată, iar excepţia este inadmisibilă prin prisma obiectului său, instanţa judecătorească de trimitere trebuind ca, în aplicarea art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, să respingă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la aceste norme. 17. Pe de altă parte, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate, în întregul său, nu este motivată. Or, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa că structura inerentă oricărei excepţii de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente - textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă, prin caracterul său absolut, un anumit grad de relativitate. Lipsa motivării în sine a excepţiei nu reprezintă, de plano, o condiţie sine qua non a existenţei excepţiei, câtă vreme aceasta se poate deduce în mod rezonabil din dinamica primelor două elemente. Însă, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie făcute în formă scrisă şi motivate. Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. O asemenea manieră de motivare este eliptică, iar instanţa de control constituţional nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate întrucât ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce este inadmisibil (a se vedea, pe larg, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 18. În cauza de faţă se constată că succinta motivare formulată de autorul excepţiei, prin care susţine că textele de lege criticate nu sunt clare, previzibile şi predictibile, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, prin care să fie relevat raportul de contrarietate dintre o normă juridică primară şi o normă constituţională sau un principiu fundamental. Susţinerile formulate au un caracter general, vag şi nu cuprind niciun argument concret prin care să se demonstreze pretinsele carenţe calitative ale fiecărui text atacat şi modul în care acestea ar afecta drepturile şi libertăţile fundamentale sau un interes al autorului excepţiei. Date fiind, pe de o parte, caracterul general al normei de referinţă ce se poate deduce în mod rezonabil din motivarea autorului excepţiei care vorbeşte, în definitiv, despre lipsa de calitate a legii - exigenţe ce decurg din principiul legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.“, şi, pe de altă parte, conţinutul juridic al textelor legale criticate, care este unul specific şi concret, nu se poate stabili nicio legătură rezonabilă între aceste două elemente, care să susţină, la rândul său, lipsa unei veritabile critici de neconstituţionalitate formulate expres de autorul excepţiei. Pentru aceste motive, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. i) şi vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, ale art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 5 lit. d) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, excepţie ridicată de Vasile Panţuş în Dosarul nr. 10.150/231/2018 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
