Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Georgeta Hopârtean, Dacian Hopârtean şi Dragoş Hopârtean în Dosarul nr. 1.869/107/2019 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 13D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 81D/2020 şi nr. 1.224D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de Silvia Angela Kmen şi Emil Vladimir Kmen şi, respectiv, de Adrian Călin Basaraba şi Perla Camelia Basaraba în dosarele nr. 1.736/107/2019 şi nr. 3.240/107/2019 ale aceleiaşi instanţe. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 81D/2020 şi nr. 1.224D/2020 la Dosarul nr. 13D/2020. 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. 7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 81D/2020 şi nr. 1.224D/2020 la Dosarul nr. 13D/2020, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că problema de drept în discuţie a fost rezolvată prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin încheierile din 4 decembrie 2019, 17 decembrie 2019 şi 15 iulie 2020, pronunţate în dosarele nr. 1.869/107/2019, nr. 1.736/107/2019 şi nr. 3.240/107/2019, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Excepţia a fost ridicată de Georgeta Hopârtean, Dacian Hopârtean şi Dragoş Hopârtean, de Silvia Angela Kmen şi Emil Vladimir Kmen şi, respectiv, de Adrian Călin Basaraba şi Perla Camelia Basaraba în cauze având ca obiect cereri de stabilire pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea unor imobile. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie referitoare la dreapta despăgubire ce trebuie acordată în caz de expropriere, întrucât obligă experţii care realizează expertiza imobilului în scopul stabilirii valorii acestuia, precum şi instanţa de judecată să ţină seama de expertizele întocmite de camerele notarilor publici, astfel că despăgubirea nu acoperă în totalitate prejudiciul suferit de către cel expropriat. O dreaptă despăgubire se poate stabili doar printr-o evaluare realizată printr-o examinare individuală a imobilului expropriat, nu prin una generică, minimală şi orientativă care nu poate reflecta valori de piaţă individuale. 11. Se mai susţine că art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 este neconstituţional şi prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (2) din Constituţie. În argumentarea acestei afirmaţii se arată că, prin prevederile legale criticate, s-a creat un al doilea mecanism de calcul al despăgubirii pentru situaţia în care expropriatul este nemulţumit de cuantumul acesteia, în plus faţă de cel stabilit prin Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cele două modalităţi/mecanisme coexistând. Astfel, exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată în prezent prin două legi în vigoare, respectiv Legea nr. 33/1994 şi Legea nr. 255/2010. Din conţinutul acestor două legi rezultă că acestea sunt aplicabile în funcţie de tipul de utilitate publică specific exproprierii ce are loc. Dacă imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de art. 6 din Legea nr. 33/1994, calculul se face conform art. 21-27 din lege, şi anume despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor experţii şi instanţa de judecată ţin seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în calcul şi dovezile prezentate de către aceştia. În cazul în care imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de art. 2 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se va acorda conform art. 22 alin. (4) şi (6) din această lege, respectiv instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, iar experţii şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. Practic, în această din urmă modalitate, experţii şi instanţa vor prelua preţul oferit de expropriator, întrucât, potrivit art. 5 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, fiind estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare realizat prin raportare la expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici. Autorii excepţiei afirmă, aşadar, că persoanele îndreptăţite la despăgubiri primesc un tratament juridic diferenţiat şi discriminatoriu în ceea ce priveşte calculul acestor despăgubiri, astfel că dreptul de proprietate nu este ocrotit şi protejat în mod egal, deşi titularii se află în situaţii identice, similare sau asemănătoare, respectiv în cazul unei exproprieri pentru utilitate publică. 12. Se mai susţine, totodată, că persoana îndreptăţită este îngrădită în dreptul său de a se adresa justiţiei, nebeneficiind de un proces echitabil în măsură să îi ofere o despăgubire dreaptă. Aceasta, deoarece art. 22 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 255/2010 limitează instanţa la a verifica doar dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, neputând hotărî cu privire la cuantumul acestora, aşa cum prevede expres art. 44 alin. (6) din Constituţie, şi anume că despăgubirile se stabilesc în caz de divergenţă prin justiţie, în lipsa unui acord comun cu proprietarul. 13. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că prevederile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 sunt neconstituţionale, raportat la prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (3) din Constituţie, întrucât justa despăgubire la care face referire norma constituţională are în vedere despăgubirea persoanei expropriate cu o sumă de bani care să reprezinte valoarea reală a imobilului, şi nu o valoare pur formală. În plus, discriminarea nu presupune doar aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate în situaţii asemănătoare, ci şi aplicarea unui tratament similar unor persoane aflate în situaţii cu totul diferite. Stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici nu face decât să egalizeze nejustificat şi în mod arbitrar valoarea tuturor imobilelor situate în anumite zone, ca şi cum toate aceste imobile ar avea aceeaşi valoare (indiferent de dotări, materiale folosite etc.). Or, în speţă, stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici încalcă, în opinia instanţei, dreptul de proprietate al persoanei expropriate, având în vedere că nu există o „justă despăgubire“ în sensul textului constituţional. În ceea ce priveşte art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, instanţa apreciază că nu încalcă niciuna dintre prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că asigură accesul la o instanţă de judecată care verifică respectarea legii, putând dispune inclusiv sesizarea Curţii Constituţionale. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin Legea nr. 233/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conţinut: - Art. 22 alin. (4) şi (6): "(4) Instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. (...)(6) Experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“" 18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2), (3) şi (6) privind garantarea şi ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată, condiţiile exproprierii şi stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că se critică dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, care prevăd, în ceea ce priveşte determinarea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor acordate proprietarilor imobilelor expropriate, că atât experţii solicitaţi în cadrul procesului să realizeze un raport de expertiză pentru evaluarea imobilului, cât şi instanţa de judecată învestită cu soluţionarea litigiului vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, fără ca legea să facă referire la preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării survenite prin Legea nr. 233/2018. Prin legea menţionată a fost eliminată din conţinutul normativ al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trimiterea la prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, care statuau în mod inechivoc faptul că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. 20. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici identice, referitoare la faptul că prin noua modalitate de determinare a despăgubirii s-ar încălca dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie, care impun stabilirea unei drepte despăgubiri, întrucât nu mai este posibilă realizarea unei evaluări corecte a imobilului, corespunzătoare valorii reale a acestuia. Astfel, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, instanţa de contencios constituţional a reţinut că problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 şi Legea nr. 33/1994 a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 şi ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunţată, Înalta Curte a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, statuând că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. 21. Aşadar, în conformitate cu dezlegarea de drept dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, determinarea cuantumului despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc potrivit criteriilor evidenţiate de instanţa supremă, care conduc la stabilirea unei valori juste şi echitabile a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului, aptă să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Legea fundamentală. 22. Totodată, Curtea Constituţională a apreciat, prin decizia mai sus menţionată, că nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparaţie cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994. 23. În fine, Curtea Constituţională a apreciat că este neîntemeiată şi critica formulată cu privire la dispoziţiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală care nu împiedică dreptul de acces liber la justiţie şi nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanţele urmând ca, în lumina deciziei citate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiaşi valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune nici problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Georgeta Hopârtean, Dacian Hopârtean şi Dragoş Hopârtean, de Silvia Angela Kmen şi Emil Vladimir Kmen şi, respectiv, de Adrian Călin Basaraba şi Perla Camelia Basaraba în dosarele nr. 1.869/107/2019, nr. 1.736/107/2019 şi nr. 3.240/107/2019 ale Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
